Оns?mвn??rile artificiale la animalele domestice
   Оns?mвn??rile artificiale reprezint? o biotehnic? modern? a  reproducerii
animalelor, care  asigur?  progresul  genetic  al  efectivelor  ?i  implicit
sporirea productivit??ii acestora.
   Оns?mвn?area artificial?  оnl?tur?  controlul  sexual  dintre  mascul  ?i
femel?, sperma fiind recoltat? de la un reproduc?tor  mascul  ?i  depus?  оn
organele genitale ale unei  femele  aflate  оn  c?lduri,  cu  ajutorul  unui
instrumentar adecvat.
   De?i  оn  literatura  de  specialitate  nu  exist?  date  precise  despre
оnceputul aplic?rii оns?mвn??rilor  artificiale,  se  consider?,  totu?i  c?
prima оncercare a fost f?cut? de c?tre arabi, оn secolul  XIV,  ob?inвnd  un
produs de la un arm?sar valoros, prin prelevarea spermei cu un smoc  de  p?r
introdus оn vaginul unei  iepe  ?i  extras  dup?  monta  acesteia,  ?i  apoi
introdus imediat оn vaginul altei iepe оn c?lduri.
   Date sigure au stabilit c? оns?mвn??rile  artificiale  au  fost  aplicate
оnc? оn secolul XVIII. Astfel  se  cunoa?te  faptul  c?  fiziologul  italian
Lazzaro Spallanzani оn anul 1778, inoculвnd unei  c??ele  sperma  recoltat?,
prin masturba?ie,  de  la  un  cвine  a  ob?inut  trei  produ?i.  Experien?e
asem?n?toare, cu rezultate bune au fost efectuate оn secolul al  XIX-lea  de
c?tre Everett, Millais, Albrecht.
   Studii aprofundate, bazate pe cercet?ri experimentale, au fost  efectuate
pentru prima dat? de fiziologul rus Ilia Ivanov (1860-1932),  considerat  pe
drept  cuvвnt,  fondator  al  оns?mвn??rilor  artificiale.   Punвnd   bazele
teoretice ?i practice ale оns?mвn??rilor artificiale, Ivanov a  aplicat,  оn
perioada 1889-1932, aceast? metod? la  diferite  specii  (cabaline,  bovine,
ovine, porcine), mai оntвi ca mijloc profilactic pentru  prevenirea  bolilor
infec?ioase ?i parazitare transmisibile prin mont?, ?i  apoi  ca  metod?  de
ameliorare a raselor de animale. La ?coala  creat?  de  Ivanov  s-au  format
speciali?ti de prestigiu care au elaborat valorase studii despre  tehnologia
оns?mвn??rilor artificiale, biochimia spermei, perfec?ionarea aparaturii  ?i
instrumentarului.
   Оns?mвn??rile  artificiale  au  оnregistrat  o  larg?  r?spвndire  оntr-o
perioada de timp  relativ  scurt?  datorit?  avantajelor  mari  pe  care  le
prezint? оn ameliorarea animalelor. Astfel, Danemarca, Japonia  ?i  Israelul
utilizeaz?, practic, numai  оns?mвn?area  artificial?  la  taurinele  pentru
lapte ?i la suine. Metoda are extindere mare оn SUA, ??rile  din  Europa  ?i
Asia.  Importan?a  оns?mвn??rilor  artificiale  se  manifest?  sub  diferite
aspecte: zootehnic, economic, sanitar-veterinar ?i ?tiin?ific.
   Gra?ie  cre?terii  substan?iale  a  eficien?ei  utiliz?rii   materialului
seminal, prin aplicarea оns?mвn??rilor artificiale este  posibil?  folosirea
celor mai valoro?i reproduc?tori masculi, testa?i  dup?  descenden??  ?i  cu
оnsu?iri morfo-productive deosebite,  care  intensific?  progresul  genetic-
ameliorativ al efectivelor оntr-un timp scurt. Astfel, un taur testat  poate
avea pe durata vie?ii оntre 100.000 ?i 200.000 produ?i, vierul – peste  1000
оntr-un an, iar un arm?sar – peste 100 mвnji pe sezon.
   La speciile cu un interval mare оntre  genera?ii,  asocierea  biotehnicii
оns?mвn??rilor artificiale cu conservarea prin congelare a  spermei  permite
crearea unor b?nci de material seminal, care este unilizat dup?  finalizarea
la taurii de 6 sau 7 ani  a  testului  de  performare  dup?  prima  lacta?ie
normal? a fiicelor. Оn plus, peste 90% din caracterele morfoproductive  care
au un determinism genetic pot fi ameliorate  prin  folosirea  оns?mвn??rilor
artificiale.
   Prin folosirea unui num?r redus de reproduc?tori оn  centre  specializate
de reproduc?ie, cu sperma c?rora pot s? fie оns?mвn?ate  un  num?r  mare  de
femele se realizeaz? economii оnsemnate de for?? de  munc?,  de  furaje,  de
ad?posturi, putвnd fi оntre?inu?i оn condi?ii foarte bune reproduc?torii  de
mare valoare genetic?.
   Оntre?inerea  masculilor  reproduc?tori  оn  ferme  specializate  permite
men?inerea  lor  оn  condi?ii  optime  de  s?n?tate  ?i  оntre?inere,  cu  o
produc?ie seminal? de calitate ?i indemn? de boli cu  transmitere  venerian?
(bruceloz?, tricomonoz?, vibrioz?). Garantarea indemnit??ii spermei fa??  de
principalele boli infecto-contagioase face  posibil  schimbul  interna?ional
de  gene  prin  importul  exportul  de  material  seminal   congelat,   f?r?
suportarea inconvenientelor prilejuite de carantin?.
   Derularea diferitelor  etape  ale  оns?mвn??rilor  artificiale  majoreaz?
substan?ial aportul factorului uman  la  procesul  reproducerii,  fapt  care
face necesar? оntocmirea ?i p?strarea unor eviden?e complete  reducвnd  prin
aceasta pericolul transmiterii prin mo?tenire a unor boli genetice.
   Alte avantaje ale оns?mвn??rilor artificiale se  refer?  la  reproducerea
artificial? a unor specii monogame (vulpile) ?i ob?inerea de  hibrizi  оntre
specii, care оn mod natural nu se оmperecheaz? (оntre m?gar ?i  iap?,  оntre
vac? ?i Iac, оntre bizonul european ?i bizonul american etc.).
   Оns?mвn?area artificial? comport? ?i unele  dezavantaje.  Ele  rezid?  оn
urm?toarele:
   .  folosirea  reproduc?torilor  necorespunz?tori  din  punct  de  vedere
     genetic are  ac?iune  negativ?  asupra  amelior?rii.  De  aceea,  este
     absolut necesar s? se foloseasc? masculi de origine cunoscut?, testa?i
     dup? descendent?;
   .  posibilitatea  comiterii   unor   erori   оn   etapele   prelucr?rii,
     conserv?rii,  transportului,  depist?rii  c?ldurilor  ?i  оns?mвn?area
     femelelor de c?tre persoanele antrenate оn procesul de munc?.
   .  Prin   neglijarea   profilaxiei   bolilor   genetice,   оns?mвn??rile
     artificiale pot favoriza diseminarea  unor  boli,  cum  ar  fi:  boala
     chistic? ovarian?,  sindromul  spastic,  criptorhidia  ?i  defecte  de
     conforma?ie.
   . Toate aceste neajunsuri pot  fi  оnl?turate  оn  cazul  existen?ei  оn
     re?eaua оns?mвn??rilor artificiale a unui personal calificat, care  s?
     posede cuno?tin?e de biologia ?i patologia reproduc?iei, precum ?i  de
     ameliorare.
   Teoria ?i practica  оns?mвn??rilor  artificiale  la  animalele  domestice
cuprinde urm?toarele compartimente:
   — studiul spermei;
   — metodele de recoltare a spermei;
   — controlul ?i diluarea spermei;
   — metodele de conservare a spermei;
   — inocularea spermei sau оns?mвn?area propriu-zis?.
                                   Sperma
   Sperma  reprezint?  un  produs  complex  al  aparatului  genital   mascul
constituit din spermatozoizi ?i plasm? seminal?.
   Plasma  seminal?  este  alc?tuit?  din  fluidul  testicular  secretat  de
canaliculele  testiculare,   la   care   se   adaug?,   succesiv,   secre?ia
epididimului ?i a canalelor deferente, Cantitatea cea  mai  mare  de  lichid
seminal cu rol biologic foarte important este secretat?  de  glandele  anexe
ale aparatului genital:  glandele  seminale,  prostata  ?i  glandele  bulbo-
uretrale.
   Sperma eliminat? de un mascul оn timpul unui act coital poart?  denumirea
de ejaculat.
   Particularit??ile de  structur?  ale  organelor  genitale  ?i  dinamismul
actului coital determin? varia?ii atвt оn volumul ejaculatului,  cвt  ?i  оn
compozi?ia lui la masculii de diferite specii. Astfel, volumul  ejaculatului
la arm?sar este de 60-80ml, maximum 200ml, la vier –  respectiv  200-500  ?i
1000ml, la berbec – 1-2 ?i 3,5ml, la taur – 4-5ml ?i 15 ml, la cвine –  8-10
?i 25ml, la coco? – 0,3 ?i 2ml, la curcan  –  0,25-0,4  ?i  la  gвscan  0,1-
1,3ml.
   Оn func?ie de specie este diferit? ?i concentra?ia spermei. La  animalele
de tip vaginal de оns?mвn?are natural? concentra?ia spermiilor este de  5-10
ori  mai  mare  оn  compara?ie  cu  cea  la  animalele  de  tip  uterin   de
оns?mвn?are. A?a, оntr-un mililitru de sperm? se g?sesc оn mediu: la  berbec
– 2,5-3,5miliarde, la taur – 0,8-1,25miliarde, la vier –  0,15-0,21miliarde,
la arm?sar – 0,1-0,15miliarde, la  coco?  –  2-4miliarde,  la  curcan  –  2-
4miliarde ?i la gвnsac – 0,3-1miliard de spermi.
   Raportul dintre spermi ?i plasma seminal? este diferit, оn dependen??  de
specie ?i  este  оn  corela?ie  cu  volumul  ejaculatului  ?i  mai  ales  cu
dezvoltarea glandelor anexe. Оn sperm?, spermii reprezint? 36% — la  berbec,
14% — la taur, 7% — la vier ?i numai 1,75% — la arm?sar.
                        Compozi?ia chimic? a spermei
   Din punct de vedere al compozi?iei chimice, sperma face  parte  din  cele
mai complicate lichide ale organismului. Apa  constituie  circa  90-98%  din
masa spermei, iar 2-10% revine  substan?ei  uscate,  dintre  care  60%  sunt
proteine. Constituen?ii principali ai spermei sunt proteinele  ?i  lipidele.
Оn  compozi?ia  proteinelor  spermei  sunt  proteinele   ?i   lipidele.   Оn
compozi?ia proteinelor intr?  aminoacizi  care  con?in  sulf.  Din  lipidele
spermatice, оntr-o  cantitate  mai  mare  se  con?ine  lecitina,  bogat?  оn
fosfor. Оn 100ml sperm? de berbec se con?in pвn?  la  355mg  de  fosfor,  la
taur – 82mg, la vier – 66mg ?i la arm?sar – 19mg. El are  un  rol  important
оn procesele biochimice ce se produc оn spermi.
   Оn sperm?  se  con?in  elemente  minerale.  Оn  form?  combinat?  sau  ca
electroli?i,  dintre  care  e  de  men?ionat:  Sodiul,  potasiul,   calciul,
magneziul, fosforul, zincul, clorurile, fosfa?ii etc. Zincul  joac?  un  rol
important оn  procesul  fecunda?iei,  stimulвnd  оn  acela?i  timp  ac?iunea
hormonilor androgeni.
   Constituen?ii organici din sperm? au rol deosebit оn biologia  spermilor,
concretizat prin: asigurarea substratului energetic  necesar  metabolismului
spermilor;  ac?iune  protectoare  asupra   game?ilor,   prin   neutralizarea
efectului d?un?tor al unor constituen?i anorganici  din  sperm?;  prevenirea
aglutin?rii spermilor etc. Dintre substan?ele organice,  o  mare  importan??
prezint?: fructoza, acidul citric, inozitolul, fosforil-colina ?i  fosforil-
gliceril-colina.
   Fructoza este principalul glucid din sperm?. Ea a fost  depistat?  pentru
dat? оn sperma de taur; ulterior s-a descoperit ?i оn sperma  altor  specii.
Con?inutul de fructoz? a spermei este, la 100ml, оn medie de 540mg la  taur,
247mg la berbec, 15mg la arm?sar, 12mg la vier. Secretatq yn  cea  mai  mare
parte de glandele seminale, fructoza constituie sursa principal? de  energie
pentru spermi.  Secre?ia  fructozei  este  favorizat?  de  testosteron,  iar
sinteza ei  este  condi?ionat?  de  declan?area  unor  mecanisme  hormonale.
Exist? o corela?ie semnificativ? оntre cantitatea de fructoz? din sperm?  ?i
procentul de  fecunditate  ob?inut.  Determinarea  indicelui  de  fructoliz?
constituie o metod? eficace  pentru  aprecierea  calit??ii  spermei.  Dintre
alte  substan?e  de  natur?  glucidic?,  оn  sperm?  se   g?sesc:   glucoza,
galactoza, arabinoza, riboza ?i ribuloza.
   Оn  afar?  de  fructoz?  ?i  de  celelalte  monozaharide  sperma  con?ine
cantit??i оnsemnate de sorbitol, secretat de glandele  seminale.  Sorbitolul
serve?te, de asemenea, ca surs?  energetic?  pentru  spermi,  g?sindu-se  оn
cantit??i care variaz? оn limite foarte mari оn sperma  diferitelor  specii:
la berbec  –  26-120mg/100ml,  la  taur  –  10-136mg/100ml,  la  vier  –  6-
18mg/100ml, la arm?sar – 20-60mg/100ml sperm?.
   Acidul citric este unul din constituen?ii caracteristici ai spermei, care
оndepline?te multiple roluri, cum sunt: activator  al  fosfatazei  alcaline,
absolut necesar? оn  anumite  faze  ale  glicolizei  anaerobe;  оmpreun?  cu
sodiul  ?i  potasiul,  acidul  citric  contribuie  la  realizarea  presiunii
osmotice a lichidului spermatic. Ca ?i fructoza, este  secretat  оn  deosebi
de glandele  seminale,  sub  influen?a  testosteronului.  S?rurile  acidului
citric (citra?ii) sunt elemente ale sistemului-tampon al spermei,  de  aceea
adausul de citrat de sodiu оn materialul  seminal  prelunge?te  termenul  de
viabilitate a  spermilor.  Sperma  diferitelor  specii  con?ine,  оn  medie,
urm?toarele cantit??i de acid citric la 100ml sperma: la taur  –  720mg,  la
vier – 130mg, la berbec – 120mg, la arm?sar – 26mg. Starea de оntre?inere  a
animalului influen?eaz? con?inutul de acid citric  din  sperm?  influen?eaz?
con?inutul  de  acid  citric  din  sperm?,  ca  ?i  de  celelalte  substan?e
reduc?toare.
   Inozitolul s-a descoperit ini?ial оn sperma de vier,  fiind  secretat  de
glandele seminale, avвnd o asem?nare de structur? cu  glucoza  ?i  fructoza,
face s? se presupun? c? ar juca rolul de intermediar  chimic  оntre  glucide
?i hormonii androgeni. Con?inutul de inozitol, la 100  ml  sperm?  este:  la
vier 605-702mg, la taur 63,4mg, la berbec 40mg, la arm?sar 37,5mg.
   Fosforil-colina ?i gliceril-fosforil-colina constituie  con?inutul  total
al fosforului existent оn  plasma  seminal?.  Gliceril-fosforil-colina  este
secretat?, оn principal, de epididim ?i se g?se?te оn  cantitate  destul  de
mare оn sperma tuturor speciilor.  Оn  sperm?,  gliceril-fosforil-colina  se
g?se?te ca atare, dar ea este descompus? оn  elemente  mai  simple  (colin?,
fosfoglicerol, glicerol liber) sub ac?iunea enzimelor secretate de  aparatul
genital femel; din aceste considerente, gliceril-fosforil-colina  constituie
o surs? de energie pentru spermi dup? depunerea  lor  оn  organele  genitale
femele.
   Prin determin?ri chimice, s-a constatat prezen?a оn sperm? a  vitaminelor
A,C,D, a vitaminelor  din  complexul  B,  a  vitaminei  PP.  Dintre  acestea
vitamina C este indispensabil? viabilit??ii spermilor, lipsa ei  determinвnd
cre?terea procentului de  infecunditate.  Cantitatea  de  acid  ascorbic  оn
sperm? este cu mult mai mare decвt оn sвnge (4-14mg% оn sperm? fa?? de  0,2-
0,4mg% оn sвnge). Оn  100g  testicul  se  g?sesc  urm?toarele  cantit??i  de
vitamina C: la taur – 29,39mg, la arm?sar 46mg, la iepure 14mg.
   Sperma con?ine hormoni steroizi elabora?i de testicul. Оn sperma  tuturor
masculilor se g?sesc hormoni androgeni, ?i оn cantitate mai mic?  –  hormoni
estrogeni,  cu  excep?ia  spermei  de  arm?sar,  unde  estrogenii  sunt   оn
cantitate mai mare.
   Lichidul seminal con?ine ?i Prostaglandin? F2alfa оn concentra?ii care nu
dep??esc 100mg/ml ?i  care,  prin  ac?iunea  ocitocic?  asupra  miometrului,
favorizeaz? transportul spermilor оn c?ile genitale femele.
   Atвt lichidul spermatic,  cвt  ?i  spermii  con?in  numeroase  enzime  cu
importan?? deosebit?, mai ales  pentru  activit??ile  vitale  ale  celulelor
seminale. Din acestea fac parte: catalaza, fosfatazele, mucinaza,  tripsina,
hialuronidaza etc.
   Fosfatazele sunt enzime cu  rol  important  оn  metabolismul  glucidelor.
Activitatea fosfatazic? este mai intens? la masculii care beneficiaz? de  un
regim ra?ional de hr?nire, оngrijire ?i exploatare, оn timp ce la  animalele
subalimentate, extenuate etc.  activitatea  fosfatazelor  este  mai  redus?,
de?i concentra?ia spermei variaz? оn limite normale.  Fosfataza  acid?  este
secretat? оn cea mai mare parte de glanda prostat?, fiind  ca  ?i  fructoza,
un  indiciu  al  activit??ii  androgene.   Fosfataza   alcalin?,   secretat?
оndeosebi de  glandele  seminale,  intervine  оn  procesul  de  hidroliz?  a
fructozei.
   Mucinaza este  o  enzim?  secretat?  de  glandele  anexe  ale  aparatului
genital, cu rol de a lichefia mucusul cervical care,  оn  ultimele  ore  ale
c?ldurilor,  este  mai  vвscos,  constituind  un  mediu  nefavorabil  pentru
оnaintarea spermilor depu?i оn conductul genital.
   Tripsina este o enzim? secretat? de glandele anexe, cu ac?iune mucolitic?
asupra gelului periovocitar. Se c?se?te оn sperma  p?s?rilor  domestice  (cu
excep?ia gвnsacului), iar la animalele  domestice  este  prezent?  numai  оn
sperma de cвine. Activitatea tripsinei este asem?n?toare hialurinidazei.
   Hialuronidaza se formeaz?  оn  epiteliul  seminifer  al  testiculului  la
animalul adult ?i se g?se?te  оn  spermi,  lipsind  оn  plasm?.  Cercet?rile
efectuate au confirmat ipoteza c? aceast? enzim? se afl? mai ales  оn  capul
spermatozoidului.    Hialuronidaza    faciliteaz?    procesul    p?trunderii
spermatozoidului оn ovul prin dislocarea celulelor foliculare care  formeaz?
coroana radiat?; pentru  denudarea  ovulului  de  celulele  foliculare  este
necesar un num?r foarte  mare  de  spermi  care  s?  elibereze  o  cantitate
crescut? de hialuronidaz?.
   Cunoa?terea compozi?iei chimice a spermei contribuie mult  la  preg?tirea
diluan?ilor care permit men?inerea ?i prelungirea viabilit??ii spermilor  оn
produsul conservat.
                            Morfologia spermului
   Spre deosebire de celelalte celule din organismul  animal,  spermii  sunt
celule  flagelate,  avвnd  atвt  potenalitate  eriditar?  patern?,  cвt   ?i
proprietatea de a se mi?ca.
   Pentru prima dat? spermii  au  fost  observa?i  оn  anul  1677  de  c?tre
studentul Hamm din Leida, оn sperma de om, iar doi ani  mai  tвrziu  game?ii
au fost observa?i оn sperma animalelor, de c?tre Leuwenhoech.
   Celula spermatic? la animalele se deosebe?te de ovul ca m?rime, form?  ?i
mobilitate. Lungimea spermului este de aproximativ  de  dou?  ori  mai  mic?
decвt diametrul ovulului, iar volumul gametului mascul este de  circa  60000
ori mai mic decвt cel al  gametului  femel.  M?rimea  spermilor  variaz?  оn
limita de 50-80microni. Astfel, la taur ?i berbec  lungimea  spermului  este
de 75-80microni, la ?ap – 60-65microni, la arm?sar 50-60microni ?i  la  vier
– 50-55microni.
   Studiul morfologic al spermilor  a  fost  posibil  datorit?  colora?iilor
vitale, tehnicilor biochimice ?i, оndeosebi microscopiei electronice.
   Sub  aspect  morfologic  spermul  este  format  din:  cap,  gвt,    piesa
intermediar?,  piesa  principal?  ?i   piesa  terminal?.  Cele  trei   piese
(intermediar?, principal? ?i terminal?) alc?tuiesc la un  loc  flagelul  sau
coada spermului.
   Capul spermului la  mamifere  este  ovoid,  alungit,  aplatizat  ?i  u?or
convex, cu grosimea maxim? la baz? ?i оngustat la vвrf,  avвnd  lungimea  ?i
l??imea de 8-10 microni ?i respectiv  –  4-4,5microni  la  taur,  berbec  ?i
vier, 5-7 ?i respectiv 2,7-4 microni la arm?sar, cвine  ?i  cotoi;  grosimea
spermilor la toate speciile este de 0,1-0,15 microni.
   Din punct de vedere al structurilor chimice, capul spermului este format,
оn special, din nucleoproteide ?i cantit??i mici de proteine libere,  lipide
?i  s?ruri.  Nucleoproteidele  con?in  acid  dezoxiribonucleic  (AND)  ?i  o
protein? simpl?, care, оn cazul mamiferelor este o  histon?,  iar  оn  cazul
p?s?rilor  –  o  protamin?.  Histonele  sunt  reprezentate   de   circa   18
aminoacizi,  dintre  care  arginina  constituie  aproximativ   25%.   AND-ul
reprezint? circa 55% din substan?a uscat? a capului spermului, iar  оmpreun?
cu histonele – 80-83%. Оn afar? de nucleoproteide  capul  spermului  con?ine
?i lipoproteine (17-20%), care sunt concentrate оn special, оn acrozom.
   Оn componen?a capului intr? mai  multe  forma?iuni:  nucleul,  acrozomul,
perforatorul, capi?onul sau furoul postnuclear, protuberan?ele bazale,  fosa
de implanta?ie ?i membrana celular?.
   Nucleul constituie  partea  principal?  a  capului  spermului.  Cromatina
nuclear? con?ine acidul dezoxiribonucleic (43%), care  reprezint?  depozitul
codificat al caracterelor ereditare, printre care figureaz? ?i cele de sex.
   Partea anterioar? a membranei  nucleare  constituie  membrana  intern?  a
acrozomului ?i formeaz? corpul acrozomului.
   Aproximativ  60%  din  suprafa?a  nucleului  anterior  este  acoperit  de
capi?onul acrozomului, care are un perete dublu de 0,1  micorni  grosime  ?i
оncorporeaz?  substan?a  acrozomal?,  corpusculii,   corpul   ?i   vacuolele
acrozomale. Restul de 40% din  nucleu  ?i  membrana  nuclear?,  de  la  zona
ecuatorial? spre baza capului este оnvelit de  furoul  nuclear.  Prin  forma
sa,  acrozomul  constituie  la  conturarea   profilului   caracteristic   al
extremit??ii anterioare  a  capului  spermului,  pentru  fiecare  specie  оn
parte.
   Perforatorul este o forma?iune dens? situat? оntre membrana  nuclear?  ?i
acrozom. I se  atribuie  rol  оn  perforarea  membranei  ovulare  оn  timpul
fecunda?iei.
   Protuberan?ele bazale sunt ni?te  forma?iuni  semicirculare  sau  sferice
a?ezate оn zona posterioar?  a  capului,  оn  jurul  fosei  de  implanta?ie,
respectiv оn jurul inser?iei gвtului spermului.
   Fosa de implanta?ie este o оnfundare hemisferic? a p?r?ii  posterioare  a
nucleului,  оn  care  se   g?se?te   implantat?   extremitatea   apical?   a
filamentului axial al cozii spermului.
   Membrana multistrat celular?  acoper?  complet  capul,  corpul  ?i  coada
spermului, membrana extern?  a  acrozomului  putвndu-se  deta?a  spontan  оn
coada epididimului la masculi cu absen?? sexual? оndelungat?;  prin  ruperea
membranei celulare ?i a membranei externe a оnveli?ului acrozomului оn  zona
ecuatorial? se elibereaz? hialuronidaza necesar? penetr?rii ovulei.
   Gвtul reprezint? piesa de leg?tur? dintre capul ?i coada spermului.  Este
o forma?iune dintre capul ?i  coada  spermului.  este  o  forma?iune  foarte
scurt?  dispus?  оntre  centriolul  proximal  ?i  jum?tatea   anterioar?   a
centriolului distal. Teaca mitocondrial? de 0,1 microni  о?i  afl?  originea
оn granulele bazale ale capului, care genereaz?  o  structur?  mitocondrial?
dublu spiralat? оn sensul acelor de ceasornic, care  se  continu?  оn  piesa
intermediar? pвn? la inelul terminal Jensen.
   Оn structura piesei intermediare, cu lungimea  de  10-15  microni,  intr?
fibrele filamentului axial care sunt dispuse astfel: 2 fibrile  centrale,  9
fibrile sub?iri care constituie cercul intern ?i 9  fibrile  groase  formвnd
cercul extern. Filamentul axial este оmbr?cat  de  o  c?ma??  mitocondrial?,
dispus? sub forma unui filament spiralat dublu. La  exterior  se  g?se?te  o
membran? bogat? оn lipide. Aceasta  provine  din  protoplasma  celular?,  оn
special din resturile aparatului Golgi, grupate ini?ial la nivelul  gвtului.
Treptat protoplasma se distribuie de-a  lungul  piesei  intermediare;  acest
proces are loc оn timpul  tranzitului  epididimar  ?i  constituie  unul  din
fenomenele importante ale matur?rii spermului. Оn cazul cвnd nu  se  produce
acest?  disperare  protoplasma  grupat?  la  nivelul  gвtului   sau   piesei
intermediare,  constituie  pic?tura  protoplasmatic?.   Prezen?a   pic?turii
protoplasmatice  este  un   indiciu   al   imaturit??ii   spermului.   Piesa
intermediar?  este  constituit?  оn  cea  mai  mare  parte   din   substan?e
lipoproteice. Оn ea  se  g?sesc  grupate  majoritatea  enzimelor  spermului.
Piesa intermediar? furnizeaz? energia  necesar?  proceselor  metabolice  din
spirala mitocondrial?.
   Piesa principal? sau coada propriu-zis? (lung? de 35-45 microni ?i groas?
de 0,4-0,8  microni)  este  delimitat?  de  inelul  lui  Jensen,  situat  la
jum?tatea extern? a centriolului distal, ?i distal de piesa terminal?.
   Fibrele din coada spermului, repartizate  tot  dup?  formula  2+9+9  sunt
acoperite  de  un  оnveli?  fibrilar  spiralat  alc?tuit   dintr-o   pereche
helicoidal? cu mai mult de 400 de оnf??ur?ri.
   Piesa terminal? are 3-4 microni lungime ?i este constituit? din por?iunea
terminal? a fibrelor acoperite cu membrana celular?  ?i  din  care  lipse?te
оnveli?ul spiralat fibrilar al cozii spermului.
   Coada spermului con?ine lipoproteine, proteine simple  ?i  lipide  (circa
23%).  Оn  compozi?ia  lipidelor  intr?  fosfolipide   (73,3%),   colesterin
(14,5%), gliceride (9,6%) ?i cear? (2,6%). Dintre substan?ele minerale  cele
mai importante sunt  fosforul,  care  ocup?  2,7%  din  substan?a  uscat?  a
spermului, sodiul, potasiul, calciul, magneziul ?i sulful.
   Mi?carea, fenomenul fiziologic caracteristic spermului,  este  rezultatul
contractilit??ii fibrelor din filamentul axial. Rolul cel mai  important  оl
au fibrele  din  cercul  extern.  Se  sus?ine,  c?  punctul  de  plecare  al
contractilit??ii se afl? оn granulele bazale de la nivelul gвtului.  Energia
este  furnizat?  de  moleculele  mici,  care  se  distrug  оn  procesul   de
contractilitate ?i sunt ref?cute de mitocondriile filamentului axial.
Propriet??ile biologice ale spermei
   Reu?ita  оns?mвn??rilor  artificiale  este  legat?  de  viabilitatea   ?i
capacitatea fecundant? a spermei, care, la rвndul  s?u,  este  asigurat?  de
propriet??ile   biologice    ale    materialului    seminal.    Principalele
caracteristici  biologice  ale  spermei  sunt:  mobilitatea  aglutinarea  ?i
metabolismul spermilor.
   Mobilitatea reprezint? una din caracteristicile principale ale spermilor,
prin care  ace?tia  se  deosebesc  de  celelalte  celule  ale  organismului.
Mobilitatea reprezint? un factor indispensabil viabilit??ii spermilor.
   Mobilitatea  ?i  viabilitatea  spermilor  necesit?  utilizarea   energiei
chimice ?i transformarea ei оn  energie  biologic?.  Mi?carea  spermului  оn
baza energiei biologice, se datoreaz? por?iunii sale terminale, care  are  o
structur? similar?  ciliatelor  ?i  flagelatelor.  Mi?carea  game?ilor  este
determinat? de contrac?iile cozii (flagelului) ?i de  rotirea  spermului  оn
jurul axei sale longitudinale. Prin contrac?iile cozii se  asigur?  mi?carea
de avansare, iar capul, prin  forma  sa  u?or  exavat?  (convex?)  determin?
rotirea оn jurul axei sale longitudinale. Оn felul acesta,  spermul  execut?
mi?carea de «sfredelire ?i оnaintare».
   Spermii pot realiza trei feluri de mi?c?ri:
   . de оnaintare sau rectiline
   . circular? sau «оn manej»
   . de pendulare sau vibratoare
   Pentru mamifere ?i p?s?ri mi?carea de оnaintare este considerat? normal?,
pe cвnd mi?c?rile circular? ?i vibratoare sunt anormale.
   La aprecierea spermei se ?ine seama оndeosebi  de  mobilitatea  spermilor
determinat? de viteza cu care  ace?tia  оnainteaz?  оn  cвmpul  microscopic,
precum ?i de procentul de spermi capabili s? execute aceast? mi?care.
   Viteza de оnaintare  a  spermiilor  variaz?  оn  func?ie  de  specie,  de
intervalul de timp cвnd  se  examineaz?  sperma  dup?  recoltare,  de  pH-ul
spermei de temperatura mediului ambiant etc.  pe  specii,  viteza  medie  de
оnaintare pe minut este urm?toarea: la arm?sar – 5,22 mm,  la  taur  –  4,02
mm, la berbec – 3 mm, la cвine – 2,08 mm. Aceste date sunt  posibile  la  un
pH  al  spermei  caracteristic  spermei  ?i  la  temperatura   obi?nuit?   a
organismului animal (37-38(C).
   Aglutinarea spermilor const? оn alipirea  sau  оncleierea  acestora,  sub
form? de rozet? sau dezordonat? ca urmare a diminu?rii sau pierderii  totale
a sarcinii electrice negative. Aglutinarea este reversibil?, оn  cazul  cвnd
spermii se reunesc оn form? de  rozet?,  alipindu-se  numai  de  capul,  iar
mobilitatea cozii este p?strat? ?i ireversibil?, cвnd game?ii se alipesc  de
toat? suprafa?a celular? ?i r?mвn imobiliza?i  (aglutinare  dezordonat?  sau
total?).
   Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice negative are loc la  apari?ia  оn
sperm? a particulelor оnc?rcate cu sarcin? electric?  pozitiv?.  Aglutinarea
spermilor  se  produce  mai  ales  la  cre?terea  concentra?iei  ionilor  de
hidrogen ca urmare a acumul?rii оn mediu a acidului lactic. Astfel,  оntr-un
mediu cu aciditate sc?zut? (pH 5-6,4) spermii se adun? sub form? de  rozet?,
iar cвnd  aciditatea  este  mai  mare  se  produce  aglutinarea  dezordonat?
(total?) a spermilor ?i ace?tea nu mai fac  mi?c?ri.  Aglutinarea  spermilor
apare  u?or  оn  prezen?a  ionilor  metalelor  polivalente,  precum  ?i  sub
ac?iunea aglutininelor spermatice, prezente  оn  materialul  seminal  ?i  оn
vaginul   femelei.   Formarea   aglutininelor   spermatice   este    reac?ia
organismului femel la  p?trunderea  parenteral?  a  proteinelor  spermatice.
Prin urmare, la femelele tinere,  nulipare  aglutininele  lipsesc  sau  sunt
оntr-o cantitate mic?, pe cвnd la femelele оns?mвn?ate ?i mai ales  la  cele
multipare aglutininele sunt оn  cantit??i  mari.  Posibilitatea  aglutin?rii
spermilor trebuie luat? оn considerare ?i la utilizarea  diluan?ilor  lapte-
ou sau la ad?ugarea оn diluan?i a plasmei sanguine.
   Aglutinarea spermilor poate fi prevenit? prin reac?ia de  antiaglutinare.
Оn condi?ii naturale, оn conductul genital femel aglutinarea spermilor  este
prevenit? de antiaglutininele, care  se  con?in  оn  lichidul  folicular  al
ovarului ?i оn sperma masculului (оn secre?ia prostatic?). Datorit?  acestor
particularit??i   aglutinarea   spermilor   la   animalele   s?n?toase    se
оnregistreaz? rar.
Metabolismul
   Reprezint? procesul biologic fundamental prin  care  se  asigur?  energia
necesar? mobilit??ii ?i viabilit??ii spermilor.  Substan?ele  energetice  se
g?sesc оn spermi sau оn plasma seminal?, ceea ce  demonstreaz?  existen?a  a
dou? surse energetice. Astfel, s-a demonstrat  c?  produsele  metabolice  se
produc atвt la nivelul spermilor, cвt ?i оn  plasma  seminal?.  Spermii  pot
utiliza energia chimic?  necesar?  mobilit??ii  ?i  viabilit??ii  оn  mediul
anaerob, dar ?i оn cel aerob.
   Metabolismul оn mediul aerob. La baza metabolismului aerob st? mecanismul
glicolitic.  El  se  caracterizeaz?  prin  activitate  respiratorie  intens?
оnso?it? de diminuarea progresiv?  a  fructozei  ?i  apari?ia  оn  sperm?  a
acidului lactic. Оn mediul aerob  spermii  folosesc  ca  substrat  energetic
glucidele ?i оn primul rвnd, fructoza. Ca rezultat al  metabolismului  apare
acidul lactic. O parte din fructoz? este oxidat? pвn? la stadiul de  CO2  ?i
H2O. Rezult? c? оn condi?ii de aerobioz?  spermii  manifest?  ?i  activitate
respiratorie (consum de oxigen), a c?rei intensitate depinde оn mare  m?sur?
de concentra?ia spermei. Astfel, volumul de oxigen (mm3) consumat оn  decurs
de o or? la temperatura de 20(C de c?tre 100 milioane de spermi  variaz?  оn
func?ie de specie:
   La taur – 3,4
   La berbec – 8,4
   La arm?sar – 4,3
   La vier – 7,2
   Coborвrea  temperaturii  spermei  pвn?  la   10(C   reduce   intensitatea
activit??ii respiratorii  de  2  ori.  La  temperatura  de  0(C  activitatea
respiratorie a spermilor se  manifest?  foarte  slab.  Cre?terea  acidit??ii
mediului inhib? respira?ia, iar alcalinizarea mediului o intensific?.
   Spermii u?or oxideaz?  ?i  sorbitolul,  secretat  de  glandele  seminale.
Acesta serve?te, de asemenea, ca surs? energetic? pentru spermi. Оn  anumite
cantit??i  sorbitolul  оn  spermi  se  formeaz?  din  fructoz?  ?i  glucoz?.
Deoarece fructoza se con?ine оn cantit??i mai mari оn sperma  rumeg?toarelor
?i cantitatea de sorbitol este mai mare оn sperma acestor reproduc?tori:  la
taur – 10-136 mg%, la berbec – 26-120 mg%, la vier – 6-18 mg% ?i la  arm?sar
20-60 mg%.
   Activitatea respiratorie la  spermi  se  produce  datorit?  enzimelor  оn
special  sub  influen?a  citocromoxidazei.  Оn  prezent  оn  sperm?  a  fost
descoperit оntregul complex de fermen?i oxidan?i. Cantitatea  enzimelor  din
sperm? variaz? оn func?ie de specie:  cantitatea  enzimelor  din  sperma  de
arm?sar  ?i  vier  este  de  cвteva  ori   mai   mare   decвt   din   sperma
rumeg?toarelor.
   De obicei,  оn  procesul  de  metabolism,  spermii  folosesc  substan?ele
energetice  (zah?rurile)  care  se  g?sesc  оn  plasma  seminal?;  оn  cazul
epuiz?rii  rezervelor  din  sperm?,  game?ii  folosesc  fosfolipidele   care
constituie  principala  surs?  de  energie  intracelular?.   Mai   mult   se
utilizeaz? fosfolipidele din sperma berbecului,  probabil  de  aceea  c?  оn
sperma acestuia rezervele de zah?r se epuizeaz? оn 3-6 ore.
   Etapele mecanismului fosfolipidic decurg dup? urm?toarea schem? general?:
   — degradarea hidrolitic? a fosfolipidelor;
   — oxidarea acizilor gra?i.
   Acest tip de metabolism оn care se folosesc  numai  substan?e  energetice
intracelulare, denumit ?i metabolism endogen, nu este  оnso?it  de  formarea
acidului lactic.
   Spermii sunt celule care  fac  parte  din  anaerobii  facultativi,  adic?
game?ii se pot mi?ca atвt оn condi?ii de aerobioz?, cвt ?i  оn  condi?ii  de
anaerobioz?.
   Оn sperma masculilor  de  tip  vaginal  de  оns?mвn?are  natural?  (taur,
berbec) se con?in cantit??i importante de zaharuri (pвn? la  1500  mg%),  pe
cвnd  оn  sperma  reproduc?torilor  de  tip  uterin  de  mont?  natural?  se
eviden?iaz? numai urme de zah?r, de aceea spermii la aceste specii  nu  sunt
capabili, sau manifest? o capacitate slab? de glicoliz?.
   Metabolismul оn mediul anaerob. Оn condi?ii  de  anaerobioz?,  substratul
energetic al spermilor este preluat numai  din  mediul  ambiant,  adic?  din
plasma seminal?. Ca  ?i  оn  mediul  aerob,  spermii  folosesc  ca  substrat
energetic  monozaharidele:  fructoza,  glucoza  ?i  manoza,  rolul  cel  mai
important avвndu-l fructoza.  Оntre  glicoliza  aerob?  ?i  anaerob?  exist?
urm?toarea deosebire esen?ial?: оn  glicoliza  aerob?  o  parte  din  acidul
lactic rezultat prin descompunerea monozaharidului este oxidat? mai  departe
pвn? la ob?inerea de H2O  ?i  CO2,  constituind  prin  aceasta  o  surs?  de
energie suplimentar?, care duce la sc?derea consumului de  monozaharide;  оn
glicoliza  anaerob?  acidul  lactic,  care  constituie  produsul  final   al
glicolizei, nu mai sufer? оn continuare procesul de oxidare.
   Оn sperma animalelor domestice, eliberarea de energie  se  face  pe  baza
proceselor oxidative ?i glicolitice. La taur, berbec ?i ?ap, fiindc?  sperma
este bogat? оn glucide ?i s?rac? оn electroli?i, au loc ambele  procese  (de
intensitate egal?). La arm?sar, vier ?i cвine, specii la  care  sperma  este
s?rac? оn glucide ?i bogat? оn electroli?i, predomin? procesele oxidative.
   Intensitatea mecanismului glucolitic este mai mare la un pH  de  7,6;  оn
cazul acidul?rii mediului pвn? la  pH  6,4  sau  la  alcalinizarea  acestuia
procesul de glicoliz? sl?be?te.
   Principalul glucid din sperm? este fructoza. Secretat? оn  cea  mai  mare
parte de glandele seminale ea constituie sursa principal? de energie  pentru
spermi. De aceea, оn spermii, care  se  g?sesc  оn  canalele  ?i  epididimul
testicular procesul de fructoliz? nu are loc.
   La ad?ugarea оn sperm? a glucozei coeficientul de respira?ie cre?te, ceea
ce denot? intensificarea utiliz?rii zah?rului de c?tre spermi. Spermul  este
o celul? cu  permeabilitate  ridicat?  ?i  permite  trecerea  din  plasm?  a
zah?rului,  de  aceea  includerea  оn  compozi?ia  mediilor  de  dilu?ie   a
zah?rurilor   prelunge?te   viabilitatea   game?ilor,   prevenind   totodat?
epuizarea rezervelor energetice proprii. Prin membrana celular? a  spermului
u?or trece  glucoza  sau  fructoza,  mai  greu  trec  dizaharidele  ?i  este
impermebil? pentru zaharuri fosforilate.
   Din problemele complicate ale metabolismului spermilor, pentru  aplicarea
practic? a оns?mвn??rilor artificiale este important c? game?ii  mamiferelor
оn mediul ambiant sunt capabili s? consume oxigen ?i glucoz?, iar  оn  cazul
prezen?ei zah?rului ace?tea pot tr?i ?i se mi?ca ?i f?r? oxigen. Astfel,  оn
condi?ii  de  anaerobioz?  spermii  tr?iesc  mai  mult  decвt  оn   prezen?a
oxigenului. Pe aceast? capacitate a spermilor se bazeaz? metoda de  p?strare
a spermei sub un strat de ulei de  vazelin?,  care  limiteaz?  aera?ia,  iar
prin urmare ?i procesele de oxidare.
   Odat?  cu  acumularea  acidului  lactic  spermii  trec  оntr-o  stare  de
anabioz?; la alcalinizarea mediului ?i  ridicarea  temperaturii  mobilitatea
game?ilor se restabile?te. Anabioza acid? poate fi folosit?  la  conservarea
spermei. Trecerea spermilor оn st?ri de anabioz? permite m?rirea  termenului
de p?strare a spermei оn afara organismului pвn? la cвteva zile.
   Prin оnc?lzire sau alcalinizarea mediului spermii se scot din  starea  de
anabioz?.
   Dup? cum am men?ionat mai sus, una din  caracteristicile  principale  ale
spermilor este mobilitatea, adic? capacitatea de a se mi?ca  activ  pe  baza
energiei provenit? din mecanismul glicolitic  ?i  activitatea  respiratorie.
Pentru a se mi?ca, spermii necesit? acid adenozin-trifosforic (ATP).  Sperma
taurilor fertili con?ine 7-11 mg% de ATP. Sc?derea nivelului de ATP pвn?  la
3 mg% reduce fecunditatea spermilor. Prin procesele de  fructoliz?  are  loc
transformarea fructozei ce duce la apari?ia  unei  importante  cantit??i  de
energie chimic?. Aceasta se acumuleaz? sub  form?  de  ATP,  care  ulterior,
prin  desfacerea  leg?turilor   macroergice,   furnizeaz?   energie   pentru
contractarea cozii spermului. Оn coada spermului a  fost  pus?  оn  eviden??
spermozina, analog al actomiozinei din  mu?chi.  Sub  ac?iunea  spermozinei,
care are propriet??i enzimatice se desfac leg?turile  macroergice  ale  ATP,
din care apar acidul adenozin-difosforic ?i acidul fosforic;  оn  rezultatul
acestui proces spermii sunt asigura?i cu energie. Activitatea  enzimatic?  a
spermozinei este optim? la nivelul pH-ului de 8,3, de  aceea,  alcalinizarea
spermei intensific? mobilitatea spermilor.  Adaosul  de  ATP  оn  sperm?  nu
modific? mobilitatea spermilor deoarece membrana celulei spermatice nu  las?
s?  treac?  acidul  adenozin-trifosforic.  Glucoza,  ad?ugat?   la   sperm?,
amelioreaz?  procesul  de  glicoliz?,  iar  prin  urmare,   ?i   activitatea
respiratorie a spermilor, men?inвndu-se astfel mobilitatea lor.
   Raportul dintre  intensitatea  proceselor  de  glicoliz?  ?i  activitatea
respiratorie a spermilor la animalele domestice  determin?  dou?  tipuri  de
sperm?:
   — Sperm? care con?ine cantit??i mai mari de zaharuri ?i  slab  asigurat?
     cu enzime cito-respiratorii. Spermii sunt  capabili  de  glicoliz?  ?i
     activitate respiratorie оn  m?suri  egale.  A?a  tip  de  spermi  este
     caracteristic pentru tauri, berbeci ?i ?api;
   — Sperm? care con?ine doar urme de zah?r, оn schimb este bine  asigurat?
     cu  fermen?i  cito-respiratori.  Predomin?  procesele  de   activitate
     respiratorie; datorit? con?inutului redus de zaharuri se  cheltuie  оn
     scopuri energetice, cu  preponderen??  lipidele.  Este  caracteristic?
     arm?sarilor, vierului ?i cвinelui.
               Ac?iunea asupra spermilor a factorilor de mediu
   Deoarece  o  mare  varietate  de  factori  fizico-chimici  ?i   biologici
afecteaz?  grav  viabilitatea  spermilor,  la   prelevare   ?i   prelucrarea
materialului seminal trebuie s? se  cunoasc?  ac?iunea  asupra  game?ilor  a
diferitor factori de  mediu,  cum  ar  fi:  temperatura,  lumina,  presiunea
osmotic?, reac?ia mediului, flora bacterian? etc.
   Temperatura. Viabilitatea ?i mobilitatea optim? a spermiilor se men?ine o
anumit? perioad? de timp la temperatura fiziologic?, de  37-38(C.  Ridicarea
temperaturii pвn? la 40(C asigur? activizarea  mobilit??ii  game?ilor,  оns?
brusc se reduce termenul de viabilitate  al  spermilor.  La  temperatura  de
45(C game?ii mor datorit? coagul?rii proteinelor spermatice.
   Coborвrea treptat? a temperaturii reduce activitatea cinetic? a celulelor
spermatice,  deoarece  are  loc   inhibarea   (diminuarea)   proceselor   de
respira?ie ?i glicoliz?. La temperatura de 15(C mi?carea  spermiilor  devine
vibratorie, iar dup? r?cirea pвn? la +5(C  mi?carea  game?ilor  оnceteaz?  –
apare anabioza termic? a spermiilor. Exist? o rela?ie  invers  propor?ional?
оntre  temperatura  ?i  termenul  de  p?strare  a  viabilit??ii  spermiilor.
R?cirea spermei оntr-un interval de timp scurt, precum  ?i  trecerea  brusc?
de la temperaturi ridicate la temperaturi coborвte provoac? la spermi  ?ocul
termic (frigorific), exprimat  prin  pierderea  capacit??ii  fecundative  de
c?tre game?i, apari?ia formelor teratologice  de  spermi  ?i  chiar  moartea
acestora.
   Exist? mai multe teorii ?i  ipoteze  referitoare  la  producerea  ?ocului
termic, оns? nici una nu elucideaz? complet mecanismul  apari?iei  acestuia.
Se consider? c? un rol important оn acest sens оl au procesele de osmoz?  ?i
difuzie din  sperm?.  Cu  cвt  aceste  procese  decurg  mai  lent,  cu  atвt
manifest?rile ?ocului sunt mai atenuate.
   ?ocul termic se manifest? deja la temperatura de +25-20(C,  оns?  spermii
sunt mai sensibili fa??  de  acest  fenoment  la  r?cirea  spermei  proasp?t
recoltat? mai  jos  de  +18(C.  De  aceea,  оn   sala  de  recolt?ri  ?i  оn
laboratorul unde se lucreaz? cu sperma, temperatura nu trebuie  s?  fie  sub
limita de +18(C.
   Posibilitatea apari?iei ?ocului termic trebuie luat? оn seam? mai ales la
prelucrarea spermei de taur  ?i  berbec,  care  datorit?  volumului  mic  al
ejaculatului, se r?ce?te mai repede.
   Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, pentru atenuarea  ?ocului  termic
se folose?te g?lbenu?ul de ou de g?in?. Lecitina, con?inut? оn g?lbenu?,  se
absoarbe la suprafa?a game?ilor ?i  formeaz?  o  pelicul?,  care  protejeaz?
membrana celular? a spermiului ?i оl face s? reziste la ac?iunea  ?ocant?  a
frigului. Alt? metod? de prevenire a ?ocului termic este coborвrea  treptat?
a temperaturii pвn? la +4-2(C, care face posibil?  adaptarea  spermiilor  la
regimul de temperatur? dat.
   Punerea spermiilor оn condi?ii de anabioz?, prin crearea unor temperaturi
sc?zute, st? la baza conserv?rii materialului seminal prin  refrigerare  sau
congelare.  Dup?  reanimare,  prin  ridicarea  temperaturii,   game?ii   о?i
restabilesc mobilitatea ?i capacitatea fecundant?.
   Lumina. Razele solare directe omoar? spermii оn  timp  de  20-40  minute.
Lumina difuz?  nu  influen?eaz?  viabilitatea  game?ilor.  Prin  urmare,  la
prelevarea ?i procesarea  materialului  seminal  se  evit?  ac?iunea  asupra
ejaculatelor, a razelor solare directe.
   Reac?ia  mediului.  Este  proprietatea  fizico-chimic?  a  spermei   care
reprezint? gradul de aciditate sau concentra?ia  ei  оn  ioni  de  hidrogen.
Оntre pH-ul spermei, concentra?ie ?i metabolism exist? o strвns?  corela?ie.
Astfel оn sperma deas? de berbec ?i taur pH-ul  are  tendin??  de  aciditate
(6,6-6,9),  ca  rezultat  al  metabolismului  cumulat  оn  acid  lactic   al
spermiilor, оn timp ce la sperma rar? de arm?sar ?i  vier  pH-ul  este  u?or
alcalin (7,0-7,9), din cauza num?rului redus de game?i care  elibereaz?  mai
pu?in acid lactic.
   Glucoza este considerat? ca surs? principal? de energie a spermiilor atвt
оn mediul aerob cвt ?i оn cel anaerob; la sperma cu o concentra?ie  ridicat?
оn fructoz? se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt al pH-ului  dat
de  acumularea  acidului  lactic:  la  valoarea  pH-ului  de  6,3-6,4  apare
anabioza acid? a spermiilor. Acest principiu este pus  la  baza  conserv?rii
spermiilor.  Acest  principiu  este  pus  la  baza  conserv?rii  spermei  la
temperatura camerei (+16-18(C) ?i  оn  medii  u?or  acide  (prin  barbotarea
mediilor cu CO2).
   Cre?terea оn continuare a acidit??ii (pH<6,2) datorit? acumul?rii ionilor
de hidrogen  determin?  moartea  spermiilor  prin  distrugerea  tegumetnului
lipoproteic,  dispari?ia  sarcinii   electrice   negative   ?i   aglutinarea
acestora.
   Deplasarea  pH-ului  оn   sensul   alcaliniz?rii,   ini?ial   activizeaz?
mobilitatea game?ilor, iar mai tвrziu ace?tea mor.
   Carbona?ii, fosfa?ii ?i citra?ii sunt elementele care  formeaz?  sistemul
tampon al spermei, datorit?  c?ruia  game?ii  sunt  capabili  s?  reziste  o
anumit? perioad? de timp la modific?rile pH-ului.
   Presiunea osmotic?. Presiunea osmotic? a spermei  este  constant?  ?i  se
apropie de cea a  sвngelui.  Plasma  seminal?  este  izotonic?  cu  aceea  a
spermiului, оntrucвt  presiunea  osmotic?  a  ei  este  egal?  cu  presiunea
osmotic? din interiorul gametului.
   Spermii sunt foarte sensibili fa?? de  modific?rile  presiunii  osmotice,
adic? fa?? de concentra?iile substan?elor din lichidul оn  care  se  g?sesc.
De aceea, este necesar s? se ?in? seama la stabilirea mediilor  de  dilu?ie,
оntrucвt modificarea acestora spre hipotonie sau spre  hipertonie,  fa??  de
presiunea osmotic? a plasmei seminale, duce la  mic?orarea  viabilit??ii  ?i
la moartea spermiilor.
   Indiferent de situa?ie, se impune ca diluan?ii pentru conservarea spermei
s? fie izotonici cu spermii ?i ca acestea s? nu vin? оn contact cu apa.
   Pentru sperm? sunt  izotonice  solu?iile  de  clorur?  de  sodiu  de  1%,
bicarbonat de sodiu de 1%, citratul de sodiu de 3%, glucoza de 6,4% etc.
   Flora microbian?. Exist? o corela?ie direct? оntre gradul de  contaminare
a  spermei  cu  microbi  ?i  fungi,  calitatea   materialului   seminal   ?i
fecunditatea  (rata  concep?iei)  la  animale.  Оn  condi?ii  naturale,   la
reproduc?torii s?n?to?i, оn tubii seminiferi,  canalul  epididimar,  canalul
deferent ?i por?iunea incipient? a uretrei microorganismele  lipsesc.  Оns?,
datorit? contactului pe care sperma o are, оn timpul ejacul?rii cu  diferite
segmente ale aparatului urogenital sau cu diferite  aparate  ?i  instrumente
оn timpul examin?rii ?i prelucr?rii,  la  care  se  poate  ad?uga  influen?a
atmosferei s?lilor de recoltare, este imposibil de a se ob?ine  un  material
seminal steril.
   Stabilirea celor mai importante locuri la nivelul c?rora sperma poate  fi
poluat? microbian creeaz? posibilit??i  reale  pentru  limitarea  infect?rii
materialului seminal cu germeni patogeni sau condi?ionat  patogeni.  Aceast?
ac?iune,  la  care  se  adaug?  ?i  aseptizarea  realizat?   prin   diferite
antibiotice ?i sulfamide ce se introduc  оn  diluan?ii  pentru  sperm?,  are
repercusiuni directe asupra p?str?rii viabilit??ii spermiilor оn  condi?iile
conserv?rii оndelungate.
   Оn general, sursele de contaminare ale spermei pot fi externe ?i interne.
   Mediul оnconjur?tor, оn care  se  efectueaz?  recoltarea  ?i  prelucrarea
spermei, reprezint? una din cele mai importante surse de  contaminare.  Cele
mai   frecvente   surse   externe   sunt:   atmosfera    din    ad?posturile
reproduc?torilor,  s?lile  de  recoltare   ?i   laboratoarele,   precum   ?i
instrumentele  cu  care  se  recolteaz?  ?i  se  efectueaz?  examinarea   ?i
prelucrarea spermei.
   Num?rul de germeni din ad?posturile pentru reproduc?tori variaz? mult, оn
func?ie de  o  serie  de  factori:  curen?i  de  aer,  mi?carea  animalelor,
umiditate, felul a?ternului.  Оn  general,  num?rul  de  microorganisme  din
ad?posturile de taurine este оntre 120 ?i 2500/m3 de arer.  Оn  condi?ii  de
igien? necorespunz?toare num?rul microbilor atinge 1,6milioane/m3.
   Sursele interne de contaminare a materialului seminal о?i au originea mai
ales la nivelul  organelor  aparatului  genital.  Astfel,  flora  bacterian?
nepatogen? ?i patogen?, specific? ?i nespecific? din sperm? reflect?  gradul
de contaminare a aparatului genital.
   C?ile de contaminare a organelor genitale ?i deci a spermei pot fi:
   . calea hematogen? – principala оn contaminarea  cu  leptospire  sau  cu
     Brucella;
   . calea canalicular? – principala cale de contaminare a glandelor anexe,
     a epididimului ?i uneori chiar a testiculelor.
   Furoul poate fi surs? important? de  infec?ie  ascendent?,  mai  ales  la
vier, datorit? particularit??ilor anatomice ale acestuia.
   Dintre  germenii  nepatogeni  оn  sperm?   se   identific?   Streptococi,
diplococi, stafilococi etc. Dac? rezisten?a animalului scade,  germenii  pot
deveni patogeni.
   Germenii patogeni nespecifici din sperm? sunt  E.  coli,  Corynebacterium
piogenes, Pseudomonas, Stafilococus piogenes, germenii  din  genul  Proteus.
Germenii din  genul  Proteus,  E.  coli  ?i  Pseudomonas,  оn  asocia?ie  cu
stafilococul piogen, determin? o propor?ie ridicat? de anomalii  morfologice
?i  sc?derea  capacit??ii  fecundante  a  spermei;   pe   lвng?   importante
modific?ri enzimatice, ace?tea pot infecta  ?i  femelele,  prin  оns?mвn??ri
artificiale.
   Germenii din flora bacterian? specific? prezint?  un  tropism  particular
pentru aparatul genital mascul, оn aceast? grup?  fiind  оncadra?i  Brucella
abortus, Vibrio foetus, Trichomonas foetus, Listeria  monocytogenes,  uneori
?i Mycobacterium tuberculosis. Оns?mвn?area femelelor cu  astfel  de  sperm?
contaminat? conduce la apari?ia infec?iilor genitale.
   Deseori оn sperm? sunt  descoperi?i  fungi  patogeni  (Candida  albicans,
Aspergillus, Apsidia, Mucor etc.) care favorizeaz? apari?ia  endometritelor,
iar  оn  cazul  instal?rii  gesta?iei   pot   provoca   moartea   produ?ilor
concep?ionali.
   Ac?iunea substan?elor  chimice.  Majoritatea  substan?elor  chimice  sunt
toxice  pentru  spermi.  Dintre  substan?ele  neorganice  mai  toxice   sunt
s?rurile ?i oxizii metalelor grele (mercur, plumb) care blocheaz?  sistemele
enzimatice ale game?ilor. Sunt  periculo?i  pentru  spermi  de  asemenea  ?i
oxizii zincului, aluminiului, ferului, cuprului etc., de aceea  оn  practica
оns?mвn??rilor   artificiale   se   folosesc   instrumente   nichelate   sau
confec?ionate din sticl? ?i material plastic, iar  sticl?ria  –  din  sticl?
neutr?.
   Vaporii de creolin?, lizol, terebentin?, eter, xeroform, iodoform  ?.  a.
au o ac?iune nociv? asupra spermiilor chiar de la distan??. Trebuie de  luat
оn seam?, de asemenea, ac?iunea nefavorabil? asupra spermiilor a fumului  de
tutun, a parfumului, precum ?i a mirosului de ceap? ?i usturoi.
   O ac?iune foarte toxic? asupra  game?ilor  exercit?  detergen?ii,  acizii
neorganici, un ?ir de acizi organici ?i oxidan?ii.
   Mai  pu?in  toxice  pentru  spermi  sunt  nitrofuranele.  Sulfamidele  ?i
antibioticele au o ac?iune relativ inofensiv? asupra  spermiilor,  de  aceea
оn cantit??i admisibile se adaug? оn mediile de dilu?ie pentru sperm?.
   Nec?tвnd c? оn practica оns?mвn??rilor  artificiale  este  contraindicat?
aplicarea    remediilor    dezinfectante,    totu?i    pentru    dezinfec?ia
instrumentelor se folosesc substan?e de acest fel. Mai bine venit  оn  acest
sens s-a dovedit a fi alcoolul etilic.  Spre  deosebire  de  alte  substan?e
dezinfectante, acesta repede se evapor?  ?i  se  dizolv?  bine  оn  ap?.  Cu
alcool de 70% se dezinfecteaz?  utilajul,  dispozitivele  pentru  recoltarea
spermei, precum ?i instrumentarul pentru оns?mвn?area artificial?.
   R?m??i?ele de alcool r?mase pe instrumentar dup? dezinfec?ie se  оnl?tur?
cu un tampon de vat? оmbibat оn solu?ie de clorur? de sodiu de 1%.
           Bazele ?tiin?ifice ale recolt?rii spermei de la masculi
   Activitatea de reproducere la masculi este generat? de reflexele sexuale:
de apropiere, erec?ie,  salt  ?i  оmbr??i?are,  intromisiune  ?i  ejaculare.
Modul  de  manifestare  a  reflexelor  sexuale  are  un  rol  important   оn
desf??urarea proceselor de reproducere.
   Evolu?ia normal? a reflexelor  sexuale  are  ca  urmare  eliminarea  unei
sperme оn cantitate  normal?  ?i  de  calitate  superioar?.  Dereglarea  sau
excluderea unuia din reflexele sexuale are drept consecin??  imposibilitatea
manifest?rii  celorlalte  reflexe  sau  elaborarea  unei  sperme   calitativ
inferioare ?i оn cantitate mai mic?.
   Reflexele sexuale, dup? cum se  ?tie,  fac  parte  din  grupa  reflexelor
оnn?scute  sau  necondi?ionate.  Desf??urarea  lor,  deci  actul  sexual  оn
totalitate,  se  produce   sub   influen?a   sistemului   neuroendocrin.   O
contribu?ie important? оn reglarea normal? a proceselor  reproductive  o  au
hormonii sexuali, care men?in reactivitatea sistemului nervos  ?i  stabilesc
un anumit grad de excitabilitate.
   Оn timpul vie?ii animalului, peste reflexele necondi?ionate  se  suprapun
reflexele  condi?ionate  sau  dobвndite.  Ele  se  formeaz?  sub   influen?a
condi?iilor  de  via??  ale  reproduc?torului   (alimenta?ie,   оntre?inere,
exploatare), le оnt?resc  pe  cele  necondi?ionate  ?i  asigur?  labilitatea
comportamentului sexual al masculului, adic? adaptarea  celui  din  urm?  la
noile condi?ii de reproduc?ie.
   Оn  centrele  de  оns?mвn?are  artificial?,  la  o   activitate   sexual?
desf??urat?  оn  condi?ii  favorabile  are  loc  formarea  ?i   consolidarea
reflexelor  sexuale  pozitive,   pe   cвnd   nerespectarea   sistematic?   a
condi?iilor оn timpul prelev?rii spermei  (existen?a  de  zgomote,  prezen?a
unor persoane str?ine, schimbarea  tehnicianului  recoltator  ?i  a  locului
unde se face  recoltarea)  determin?  suprapunerea  reflexelor  condi?ionate
negative, care fac dificil? recoltarea materialului seminal.
   La masculii animalelor agricole ?i mai ales la tauri  ?i  vieri  u?or  se
formeaz? ?i se оnt?resc reflexe  sexuale  condi?ionate  prin  prezen?a  unor
femele care nu sunt оn c?lduri, unor masculi ?i chiar  unor  manechine  care
nu se aseam?n? neap?rat cu femelele din specia respectiv?.
   Diferen?ierea neоnsemnat? оn comportamentul sexual al  masculilor  ?i  оn
special  nespecificitatea  reflexului  de  salt  ?i  оmbr??i?are  precum  ?i
crearea  unor  condi?ii  similare  cu  cele  din  timpul  intromisiunii  fac
posibil? recoltarea  spermei  de  la  reproduc?tori;  prin  urmare  la  baza
prelev?rii spermei de  la  masculi  st?  formarea  ?i  оnt?rirea  reflexelor
condi?ionate pozitive.
                 Principii ?i metode de recoltare a spermei
   Prelevarea spermei const? оn provocarea artificial? a ejacul?rii, f?r?  a
avea loc actul sexual оntre mascul ?i  femel?.  Fiind  o  opera?iune  foarte
important?, mul?i cercet?tori au c?utat s? amelioreze metodele de  colectare
a spermei, f?r? s? prejudicieze s?n?tatea masculului. Оn afar?  de  aceasta,
metodele de recoltare a spermei trebuie s? asigure  colectarea  ejaculatului
f?r? pierderi, f?r? afectarea spermilor, precum ?i asigurarea unei  calit??i
sanitare оnalte a materialului seminal.
   Metodele existente de recoltare a spermei de la reproduc?tori  se  оmpart
оn:
   . metode uretrale, ce permit ob?inerea  spermei  nemijlocit  din  uretra
     masculului;
   . metode vaginale, care ?in de colectarea spermei  din  vaginul  femelei
     dup? actul montei.
                  Metodele uretrale de recoltare a spermei
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
   Оn prezent este cea mai r?spвndit? form? pentru recoltarea spermei de  la
reproduc?torii animalelor agricole. Vaginul artificial pentru prima  dat?  a
fost inventat de cercet?torul italian Giuseppe Amantea (1914), iar  ulterior
a suferit  modific?ri  ?i  оmbun?t??iri  оn  vederea  adapt?rii  lui  pentru
recoltarea spermei la toate speciile (Walton, Ivanov, Milovanov,  Comisarov,
Lipatov, Rodin).
   Principiul recolt?rii spermei cu vaginul artificial const? оn  asigurarea
condi?iilor  existente  оn  vaginul   natural   al   femelei   оn   c?lduri:
temperatur?, presiune, lubrifiere.
   Vaginul artificial este alc?tuit din urm?toarele p?r?i:
   . un tub cilindric rigid sau semirigid confec?ionat din  cauciuc  (taur,
     vier), ebonit? (berbec) sau tabl? (arm?sar);
   . o c?ma?? sub?ire de cauciuc;
   . un pahar colector.
   Tubul vaginal pe lungimea lui prezint? un orificiu astupat cu un dop  sau
un robinet de ebonit?  ?i  un  mвner  pentru  fixarea  vaginului  оn  timpul
recolt?rii (la arm?sar).
   Оn vaginul artificial pentru tauri  se  folosesc  pahare  colectoare  din
sticl?  cu  pere?ii  dubli  sau  colectoare  de  o  singur?   оntrebuin?are,
confec?ionate din polietilen?, оn form? de con.
   Оn vaginul artificial pentru berbeci se folosesc  pahare  colectoare  din
sticl? cu pere?ii dubli sau simpli. Paharele colectoare  cu  pere?ii  dubli,
la un cap?t au o depresiune оn form? de con, pentru sperm?, iar  la  cap?tul
opus au o adвncitur? оn form? de pвlnie, cu un orificiu pentru a  turna  ap?
cald? оn spa?iul dintre pere?i: 50ml  оn  paharul  colector  pentru  vaginul
berbecului ?i  100ml  pentru  vaginul  taurului.  Temperatura  apei  turnate
trebuie s? fie de 35-40(C, iar оn paharul colector, оn  momentul  recolt?rii
spermei, dup? оnc?lzirea pere?ilor lui, de 30-35(C. Dup? umplerea  paharului
colector cu ap?. Orificiul se astup? cu un dop de cauciuc.
   Paharele colectoare cu pere?ii dubli protejeaz? sperma de r?cirea  brusc?
?i sunt folosite cвnd temperatura este mai joas? de +18(C.
   Оn calitate de pahar colector  оn  vaginul  artificial  pentru  vieri  se
folose?te un borcan de sticl?  de  500-1000ml.  Оn  borcan  se  monteaz?  un
filtru  de  mas?  plastic?  pentru  filtrarea  secretului  glandelor  bulbo-
uretrale.
   Paharul  colector  pentru  vaginul   artificial   al   arm?sarilor   este
confec?ionat din cauciuc.
Preg?tirea vaginului artificial
   Asamblarea vaginului  se  face  prin  introducerea  c?m??ii  vaginale  оn
lumenul tubului vaginal ?i r?sfrвngerea ei peste  capetele  acestuia.  Оntre
cele dou? componente se creeaz? astfel un spa?iu care  este  umplut  cu  ap?
cald? ?i aer (la unele specii). Pentru fixarea c?m??ii se folosesc inele  de
cauciuc la ambele capete.
   C?ma?a vaginului trebuie moderat intens? оn a?a fel, оncвt s?  se  creeze
cute  longitudinale.   Cutele   helicoidale   оmpiedic?   intromisiunea   ?i
desf??urarea corect? a reflexelor sexuale.
   Sp?larea ?i dezinfectarea vaginului se face cu  ajutorul  unor  perii  cu
coad? lung?, cu ap? c?ldu??, оn care se poate ad?uga  o  cantitate  mic?  de
bicarbonat de sodiu (2-3%),  se  cl?tesc  cu  ap?  curg?toare.  Sterilizarea
vaginului se  face,  apoi  prin  autoclavare.  Оn  centrele  de  reproduc?ie
fiecare reproduc?tor are dou? vagine artificiale, care dup?  sterilizare  se
p?streaz? оn dulapuri-termostate  la  temperatura  de  42(C,  urmвnd  s?  se
preg?teasc? оnainte de recoltare.
   Prin orificiul din peretele tubului vaginal se introduce ap? cald? оn a?a
fel,  оncвt  оn  timpul  recolt?rii  temperatura   interioar?   оn   vaginul
artificial s? fie de 40-42(C.
 Cantitatea de ap? turnat? оn vagin ?i temperatura ei la diferite specii de
                                reproduc?tori
|Reproduc?torul    |Modelul vaginului |Cantitatea de ap?,|Temperatura apei, |
|                  |                  |ml                |(C                |
|Taur              |Scurt, de cauciuc |300               |60-65             |
|Berbec            |De ebonit?        |150-180           |50-55             |
|Vier              |De cauciuc        |300-400           |60-65             |
|Arm?sar           |De tabl?          |1500-1800         |50-60             |
   Presiunea este creat? de apa cald? ?i de aerul care se introduce  printr-
un dispozitiv din ebonit?, de forma unui robinet ata?at la dopul vaginului.
   Lubrifierea c?m??ii vaginale, prin  care  se  imit?  mucusul  estral,  se
realizeaz? prin ungerea acesteia cu diluant steril pentru  sperm?.  La  unul
din capetele vaginului artificial se  ata?eaz?  paharul  colector,  care  la
taur se fixeaz? cu un inel de siguran??, pentru a nu fi azvвrlit  оn  timpul
recolt?rii.
   Este strict necesar ca recoltarea spermei cu  vaginul  artificial  s?  se
fac? оn condi?ii igienice,  pentru  a  se  evita  contaminarea  materialului
seminal cu diferi?i agen?i infec?io?i ?i parazitari.
   Recoltarea spermei cu  vaginul  artificial  se  face  fie  pe  femele  оn
c?lduri, fie pe femele care nu sunt оn  c?lduri,  pe  al?i  masculi  fie  pe
manechine. Opera?ia de prelevare se efectueaz? оn sala de recoltare.
   Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deferente. La  tauri,
оnainte de recoltarea spermei, perii de pe furou  se  tund.  F?r?  contactul
prealabil al taurului cu vaca, recoltarea spermei este imposibil?. De  aceea
taurul este contactat cu  femela  pentru  excita?ia  sexual?,  sub  ac?iunea
c?reia sperma din epididimul testicular se deplaseaz? оn ampulele  canalelor
deferente. Ulterior, mвna lubrefiat? se introduce  оn  intestinul  rect,  se
pip?ie gвtul vezicii urinare  ?i  ampulele  canalelor  deferente,  amplasate
anterior de glandele seminale. Оn urma mi?c?rilor de netezire a  dilat?rilor
ampulare ?i a glandelor anexe are lor ejacularea.
   Recoltarea spermei prin fistula uretral?  prezint?  interes  teoretic  ?i
practic. Metoda este practicat? mai mult la arm?sari ?i  permite  recoltarea
unei  sperme  absolut  sterile  cu  un  poten?ial  оnalt   de   fecunditate.
Reproduc?torii cu fistule uretrale pot  fi  utiliza?i  оn  reproduc?ie  timp
оndelungat.
   Pentru recoltarea spermei prin fistul? se execut? uretrostomia perineal?.
Opera?ia se face оn a?a fel,  оncвt  cap?tul  interior  al  fistulei  s?  se
situeze la nivelul plan?eului bazinului, оntre tuberozit??ile  sciatice.  La
cвteva zile dup? opera?ie arm?sarii se adapteaz? la condi?iile  noi;  pentru
actul mic?iunii ei accept? poza caracteristic? iepelor, оn a?a fel оncвt nu-
?i  ud?  membrele  cu  urin?.  La   trei-patru   s?pt?mвni   dup?   opera?ie
reproduc?torul poate fi folosit pentru recoltarea spermei.
   Оnainte de recoltarea spermei baza cozii  se  оnf??oar?  cu  o  band?  de
tifon, iar marginile fistulei se prelucreaz?  cu  un  tampon  оmbibat  cu  o
solu?ie de acid boric, ser fiziologic de clorur? de sodiu sau cu  alcool  de
50-60%.  Оn  momentul  saltului  arm?sarului  pe  iapa  оn  c?lduri,   coada
masculului se d? оntr-o parte, iar la fistul? se ata?eaz? un vas steril.  Оn
urma ejacul?rii sperma se acumuleaz? оn vasul al?turat.
   Recoltarea spermei prin masturba?ie a fost aplicat? pentru prima dat?  de
c?tre Spallanzani,  la  cвine.  Ejacularea  se  produce  оn  urma  presiunii
mecanice asupra penisului. Prin acest procedeu se poate  recolta  sperma  de
la cвine ?i vier. Se execut? cu degetele, prin traversul  furoului,  masaje,
mai ales la extremitatea penisului, unde  se  g?sesc  mai  multe  termina?ii
nervoase. Penisul intr? оn erec?ie, ?i dup? 10-12 min. masculul ejaculeaz?.
   Recoltarea spermei prin masaj abdominal  d?  rezultate  bune  la  coco?i.
Pentru reu?ita opera?iei, coco?ul este conten?ionat  de  un  ajutor,  оntr-o
pozi?ie convenabil?. Se efectueaz? cu degetul mare ?i  cel  ar?t?tor  de  la
mвna dreapt? un masaj sub forma unor compresiuni, оn sens  cranio-caudal  de
la stern pвn? la regiunea ischio-pubian?. Cu degetele corespunz?toare de  la
mвna stвng? operatorul apas? din cвnd оn cвnd pe pere?ii cloacei.
   Recoltarea spermei cu aparatul electro-ejaculator. Metoda se  bazeaz?  pe
excita?iile produse de curentul electric  asupra  centrului  ejaculator  din
m?duva lombar?, оn urma c?reia se produc contrac?ii ale musculaturii  netede
din pere?ii c?ilor spermatice ?i are loc ejacularea.  Electro-ejacularea  se
poate aplica la berbec, taur ?i p?s?ri.
Metodele vaginale de recoltare a spermei
   Recoltarea spermei cu ajutorul buretului. Metoda era folosit?  оn  primii
ani de stabilire a оns?mвn??rilor artificiale, la recoltarea spermei  de  la
tauri, berbeci ?i arm?sari. Esen?a metodei const? оn folosirea unui  burete,
care, dup? o prelucrare respectiv?, se introduce оn vaginul unei  femele  оn
c?lduri, dup? ce se admite actul montei. Dup? ejaculare buretele se  extrage
din vagin ?i se scurge sub o pres? special?. Metoda folosirii  buretelui  la
recoltarea spermei are urm?toarele neajunsuri:
   . buretele, ca corp str?in,  poate  s?  deregleze  dinamica  ejacul?rii,
     determinвnd  inhibi?ia  reflexelor  sexuale  ?i,  оn  cele  din  urm?,
     diminuarea volumului ejaculatului;
   . tehnica preg?tirii buretelui este complicat?;  pentru  aceste  scopuri
     este necesar? o prelucrare special?;
   . оn urma pres?rii buretelui, mul?i spermi se traumeaz?;
   . buretele introdus оn vagin absoarbe cantit??i considerabile  de  mucus
     vaginal care influen?eaz? negativ viabilitatea spermilor.
Metoda recolt?rii spermei cu speculumul vaginal
   Sperma se aspir? din  vaginul  femelei  dup?  actul  montei  cu  ajutorul
speculumului vaginal ?i seringii. Aceast? metod? se aplic? la  vaci,  oi  ?i
iepe; la cabaline  colectarea  spermei  este  posibil?  numai  cвnd  canalul
cervical este оnchis.
   Metoda vaginal? de recoltare a spermei este simpl?, оns? nu ?i lipsit? de
neajunsuri:
   . o parte din sperm? se pierde printre pliurile mucoasei vaginale;
   . ejaculatul  se  amestec?  cu  mucus  vaginal,  care  reduce  calitatea
     materialului seminal.
   Multe din metodele de recoltare a spermei  descrise  mai  sus,  cum  sunt
prelevarea cu ajutorul buretelui, cu speculumul vaginal, prin  fistul?  etc.
au ast?zi mai mult o valoare istoric? ?i se folosesc оn mod  excep?ional  оn
cazul оn care procedeele curente de recoltare nu dau rezultate.
   Оn prezent, la majoritatea speciilor de animale,  recoltarea  spermei  se
realizeaz? cu ajutorul vaginului artificial. Оn afar? de aceast?  metod?  se
mai folosesc: electroejacularea (la berbec, taur,  cвine,  p?s?ri);  masajul
abdominal  (la  p?s?ri);  masajul  ampulelor  canalelor  deferente   ?i   al
glandelor seminale (la taur); masturba?ia (la vier ?i cвine).
                   Particularit??i de recoltare, pe specii
Recoltarea spermei la taur
   Pentru recoltarea spermei la taur se pot folosi trei metode:
   . vaginul artificial;
   . electroejacularea;
   . masajul ampulelor canalelor deferente ?i alveziculelor seminale.
Metoda vaginului artificial
   Aceast? tehnic? de recoltare permite ob?inerea unui ejaculat  concentrat,
nepoluat, cu оnsu?iri asem?n?toare celui  natural  ?i  f?r?  a  necesita  un
personal  de  calificare  оnalt?  sau  precau?ie  deosebit?  оn  manipularea
taurilor.
   Prelevarea spermei se efectueaz? оn sala de recoltare, special amenajat?,
dup? dou? ore de la hr?nire ?i ad?pare. Vaginul  pentru  recoltarea  spermei
la taur este adaptat оn func?ie de  m?rimea  penisului  ?i  este  individual
pentru fiecare reproduc?tor.
   Оn ultimul timp se utilizeaz? dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30
cm lungime pentru  masculii  adul?i  ?i  de  26  cm  pentru  taurii  tineri.
Ejacularea se realizeaz? оn paharul colector de o singur?  оntrebuin?are  de
form? tronconic?, din polietilen?, protejat termic.
   La taurine, declan?area reflexului ejacul?rii  depinde  оn  principal  de
asigurarea factorului temperatur?.
   Stimularea sexual? a taurilor оnainte de  recoltare  se  realizeaz?  prin
plimbarea acestora «оn cerc» оn apropierea  s?lii  de  recoltare,  re?inerea
masculilor cвteva momente оnaintea saltului,  efectuarea  unui  sau  a  dou?
salturi  оn  gol  pentru  donatorii  mai  pu?in  preg?ti?i,  sau  schimbarea
taurilor manechini. Оn absen?a libidoului se indic? palparea transrectal?  a
aparatului genital sau prezen?a unei femele оn c?lduri; saltul  acesteia  pe
mascul reprezint? pentru el un stimul sexual foarte puternic.
   Electroejacularea se aplic? la taurii tineri, la care recoltarea se  face
cu u?urin??, la masculii cu un libidou sc?zut sau la  cei  cu  impoten??  de
copula?ie, uneori chiar la cei destina?i montei naturale  pentru  aprecierea
calit??ii spermei.
   Metoda utilizeaz? dispozitive anale, cu lungimea de 30-35 cm ?i diametrul
cuprins оntre 6 ?i 9 cm, izolate electric pe  toat?  lungimea,  cu  excep?ia
extremit??ii interne, care are trei  electrozi,  orienta?i  longitudinal  ?i
pozi?iona?i ventral.
   Se mai utilizeaz? un electrod de form?  inelar?,  care  se  introduce  pe
degetul ar?t?tor, protejat de m?nu?a de cauciuc.  Operatorul  fixeaz?  acest
dispozitiv la baza ampulelor canalelor deferente sau deasupra prostatei.
   Оn preg?tirea taurului donator sunt necesare urm?toarele:
   . conten?ia ferm? оntr-un travaliu care  оmpiedic?  alunecarea,  c?derea
     din timpul aplic?rii curentului electric;
   . vidanjarea de fecale a  ampulei  rectale  ?i  cur??irea  electrozilor,
     ambele  оn  scopul   realiz?rii   unui   bun   contact   electric   al
     dispozitivului cu peretele rectului;
   . tunderea perilor prepu?iali, perierea ?i  sp?larea  zonei  оnvecinate,
     apoi uscarea acesteia;
   . ob?inerea unui ejaculat complet, de bun? calitate,  este  condi?ionat?
     de excitarea sexual? a  donatorilor  sau  de  masarea  transrectal?  a
     glandelor anexe ale aparatului genital оnainte de recoltare.
   Perioadele de stimulare electric? nu trebuie s?  dep??easc?  2-3  secunde
atunci cвnd animalul se afl? оn apnee, acestea  alterneaz?  cu  pauze  de  1
secund?. Оn mod obi?nuit sunt necesare  4-19  reprize  de  stimulare  pentru
realizarea erec?iei ?i exteriorizarea penisului ?i  18-35  pentru  ejaculare
complet?; se folose?te o surs? de curent  electric  cu  frecven?a  de  30-40
cicluri ?i o tensiune de 15-20  vol?i.  Dup?  realizarea  erec?iei,  m?rirea
tensiunii curentului electric aplicat gr?be?te ejacularea.
   Оn timpul electroejacul?rii  taurul  este  agitat,  manifest?  contrac?ii
tetaniforme ?i cifoze.
   Erorile оn aplicarea electroejacul?rii ?i  modalitatea  de  corectare  se
refer? la:
   — absen?a erec?iei – se modific?  pozi?ia  dispozitivului  anal  sau  se
     оmpinge оnainte flexura  sigmoidal?  a  penisului,  ac?ionвnd  оnapoia
     pungilor testiculare;
   —  o  stimulare  prea  frecvent?  a  taurului  оn  faza   incipient?   a
     electroejacul?rii se soldeaz? cu ob?inerea de lichid seminal;
   — aplicarea unor stimuli electrici cu parametrii prea mari va  determina
     o preerec?ie ?i pierderea ejaculatului оn prepu?iu.
   — Izolarea electric? defectuoas? a dispozitivului anal, pozi?ionarea  sa
     lateral?, pot  induce  contractura  musculaturii  membrului  posterior
     ipsilateral prin excitarea nervului ischiatic. Unii tauri  se  оnclin?
     pe o parte ?i fac extensie pe membrul posterior.
Masajul ampulelor canalelor deferente ?i al veziculelor seminale
   Aceast?  tehnic?  are  acelea?i  indica?ii   ca   ?i   electroejacularea.
Preg?tirea  reproduc?torului  este  identic?  cu  cea  a  electroejacul?rii;
conten?ia taurului, tunderea perilor prepu?iali, toaleta furoului.
   Se  vidanjeaz?  ampula  rectal?  ?i  se  trece  apoi   la   identificarea
veziculelor  seminale  ?i  ampulelor   canalelor   deferente.   Masajul   se
efectueaz? оn sens cranio-caudal pe o distan?? de aproximativ  30  cm,  timp
de 3-5 minute, dup? care,  de  obicei,  se  produce  ejacularea.  Оn  timpul
elimin?rii spermei, testiculele sunt u?or retrase spre inelul inghinal,  iar
glandul iese par?ial din furou, f?r? ca penisul s? intre оn erec?ie.
   Metoda este practic? ?i avantajoas?, nu  necesit?  condi?ii  speciale  de
recoltare, dar ea poate fi aplicat? numai de speciali?ti cu cuno?tin?e  bune
оn topografia organelor aparatului genital mascul.
   Factorii care limiteaz? extinderea ?in de urm?toarele:
   . Unii tauri nu r?spund pozitiv la aceast? metod?. Оn cazul cвnd  nu  se
     ob?ine eliminarea spermei оn 8-10 minute, se recomand? s?  se  renun?e
     la masaj ?i opera?iunea s? fie repetat? оn ziua urm?toare;
   . Contactul materialului seminal cu mucoasa prepu?ial?  poate  determina
     contaminarea cu microbi a materialului seminal;
   . Masajul intrapelvian al diferitelor segmente  ale  aparatului  genital
     poate provoca urinarea ?i compromiterea astfel a ejaculatului.
Recoltarea spermei la arm?sar
   Recoltarea spermei de la arm?sar impune prezen?a unei femele  оn  c?lduri
naturale sau provocate prin injectarea a 10-20 mg estradiol,  cu  24-48  ore
оnainte de recoltare,  deoarece  se  cunoa?te  c?  recoltarea  spermei  prin
metode solitare este imposibil? la aceast? specie.
   Prelevarea artificial? a materialului seminal  la  arm?sar  urm?re?te  s?
fac? posibil? examinarea calit??ii de reproduc?tori a masculilor  afla?i  оn
depozite ?i mai rar, оn scopul efectu?rii оns?mвn??rilor artificiale.
   Factorii limitativi pentru extinderea metodei sunt:
   . aspectul  neomogen  al  ejaculatului  care  se  datoreaz?  componentei
     spermatice cu vвscozitate оnalt?  (secre?ie  a  veziculelor  seminale,
     care trebuie оndep?rtat? оnaintea prelucr?rii);
   . spermii cabalinelor prezint? o  sensibilitate  «in  vitro»  deosebit?,
     fapt care afecteaz? posibilitatea conserv?rii spermei pe termen  mediu
     sau lung;
   . recoltarea spermei prezint? un grad ridicat de risc pentru  personalul
     recoltator;
   . poluarea frecvent? a ejaculatului cu secre?iile prepu?iale, care  sunt
     foarte abundente.
   Materialul seminal de la arm?sar  se  ob?ine  prin  utilizarea  vaginului
artificial sau prin metoda fistulei uretrale (descris? anterior).
Metoda vaginului artificial
   Vaginul artificial pentru arm?sar se deosebe?te de cel utilizat  la  alte
specii prin dimendsiunile mai mari.  Tubul  vaginal  este  confec?ionat  din
tabl? zincat?,  aluminiu  sau  mase  plastice,  avвnd  lungimea  de  55  cm,
diametrul interior la un cap?t de 16 cm, iar la cel?lalt de  13  cm.  Corpul
vaginului  este  prev?zut  cu  un   mвner   ce   serve?te   la   manipularea
dispozitivului.
   Preg?tirea pentru recoltare const? оn sp?larea ?i dezinfectarea riguroas?
a penisului ?i furoului.
   Preg?tirea partenerei pentru recoltare const? оn conten?ionarea  acesteia
cu ajutorul platlogelor ?i iava?alei; baza cozii se оnf??oar? cu o band?  de
tifon. Arm?sarul este introdus оn sala de recoltare de  doi  оngrijitori  cu
ajutorul a dou? pene de  c?p?stru.  Tehnicianul  ce  recolteaz?  sperma,  se
a?eaz? оn partea dreapt? a iepei ?i ?ine cu mвna dreapt? vaginul  artificial
sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de  35-40(C.  Cвnd  arm?sarul  face
saltul, operatorul cu mвna stвng? prinde penisul de la baz? ?i оl  dirijeaz?
оn lumenul vaginului. Dup? ejaculare vaginul artificial оmpreun? cu  penisul
se dirijeaz? cu paharul colector оn jos, pentru ca sperma s?  se  scurg?  pe
pere?ii ei. Оn a?a pozi?ie  vaginul  artificial  se  ?ine  pвn?  se  termin?
eliminarea  spermei.  Eliminarea  spermei  la  arm?sar  este   оnso?it?   de
оncetarea mi?c?rilor de copula?ie  ?i  a  contrac?iei  ritmice  a  mu?chilor
bazei cozii. Ejacularea  la  arm?sar  dureaz?  10-20  secunde,  iar  volumul
ejaculatului constituie 50-100 ml.
   Dup?  recoltare  sperma  se  filtreaz?  printr-un  tifon  steril,  pentru
оndep?rtarea smegmei ?i masei gelatinoase existente  оn  ejaculat  (secre?ia
veziculelor seminale).
                         Recoltarea spermei la vier
   La  vier  sperma  poate  fi  recoltat?  cu  vaginul  artificial  ?i  prin
masturba?i (metoda manual?). Spre deosebire de  alte  specii,  la  suine  se
realizeaz? u?or recoltarea solitar?, pe manechin.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
   Vaginul artificial pentru vier, spre deosebire de vaginul  altor  specii,
prezint? unele particularit??i, cu toate c?  principalele  p?r?i  componente
sunt acelea?i: tubul vaginal, c?ma?a vaginal?,  tubul  prelungitor  de  cele
mai multe  ori  se  folose?te  o  bucat?  de  c?ma??  vaginal?  din  vaginul
artificial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, confec?ionat din  cauciuc,
are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. C?ma?a  vaginal?  are  lungimea
de 40-45 cm, iar tubul prelungitor de  20-25  cm.  Recipientul  colector  cu
capacitatea  de  500-1000  ml  este  confec?ionat  din  sticl?  (un   borcan
obi?nuit) sau material plastic cu pere?ii dubli, оntre care  se  toarn?  ap?
cald?. Pentru  оndep?rtarea  frac?iunii  gelatinoase  din  sperm?  (secretul
glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului  colector  se  ata?eaz?  un
filtru de material plastic sau o bucat? de tifon,  care  se  fixeaz?  cu  un
inel de cauciuc.
   Recoltarea spermei la vier se face pe un manechin de  porc,  confec?ionat
din  scвndur?  ?i  acoperit  cu  mu?ama.  Оn  interiorul  manechinului  este
prev?zut  un  dispozitiv  special,  unde   se   a?eaz?   vaginul   preg?tit.
Dispozitivul pentru vaginul artificial se оnc?lze?te cu l?mpi electrice.
   Pe pere?ii laterali ai manechinului se monteaz? dou? cuie de lemn  pentru
sprijinirea membrelor anterioare ale vierului  оn  timpul  saltului.  Pentru
deprinderea vierului s? оndeplineasc? salturi  pe  manechin  la  оnceput  se
admit cвteva monte  cu  scroafe  aflate  оn  c?lduri,  ulterior  scroafa  se
оnlocuie?te cu un manechin acoperit cu  o  piele  scoas?  de  pe  o  scroaf?
s?n?toas? sacrificat?. Reflexele sexuale se оnt?resc  dup?  1-3  salturi  pe
manechin,  оnso?ite  de  reflexul  ejacul?rii.  Unii  masculi  reproduc?tori
repede manifest? reflexele sexuale pe  manechin  dac?  оn  prezen?a  lor  se
recolteaz? sperm?  de  la  vierii  deja  deprin?i  s?  efectueze  saltul  pe
manechin. Reproduc?torii de asemenea bine  manifest?  reflexele  sexuale  pe
manechin, dac? cel din urm? este stropit cu sperm? de vier sau secre?ia  din
vaginul unei scroafe оn c?lduri.  Manechinul,  dup?  fiecare  recoltare,  se
spal? cu ap? cald? ?i s?pun, se ?terge cu un prosop, apoi  se  dezinfecteaz?
cu o solu?ie de 2% de cloramin? sau 3% de peroxid de hidrogen.
                    Metoda manual? de recoltare a spermei
   Este o metod? simpl? ?i nu necesit?  o  aparatur?  complicat?,  permi?вnd
ob?inerea de ejaculate de bun? calitate. Ea se efectueaz? tot pe manechin.
   Imediat dup? saltul ?i оmbr??i?area manechinului  vierul  execut?  cвteva
mi?c?ri de оncercare a intromisiunii. Оn  acest  moment  operatorul  fixeaz?
extremitatea spiralat? a  penisului  cu  mвna  acoperit?  cu  o  m?nu??  din
cauciuc.  Fixarea  manual?  a  organului  copulator  des?vвr?e?te   erec?ia,
completa sa  exteriorizare  fiind  facilitat?  de  trac?ionarea  moderat?  a
penisului, care este dirijat anterolateral ?i ventral.
   Ejacularea la vier оncepe aproape imediat  dup?  contactul  penisului  cu
mвna recoltatorului, dureaz? оn  medie  4-6  minute,  timp  оn  care  vierul
donator este lini?tit ?i оmbr??i?eaz? cu putere manechinul.
   Ejaculatul va fi recoltat оntr-un pahar colector  la  38-40(C,  avвndu-se
grij?  ca  paharul  s?  fie  acoperit  cu  un  tifon,  care  re?ine   partea
gelatinoas? (secre?ia bulbo-uretral?). De asemenea,  primele  frac?iuni  ale
ejaculatului (frac?iunea prespermatic?, lipsit? de  spermi  ?i  cu  con?inut
ridicat de  microorganisme)  se  vor  оnl?tura  colectвnd  numai,  odat?  cu
apari?ia primelor jeturi «l?ptoase», sperma bogat? оn spermi.
                       Recoltarea spermei de la berbec
   Recoltarea spermei de la berbec, оn mod obi?nuit, se execut? cu  ajutorul
vaginului artificial ?i numai оn  cazuri  excep?ionale,  mai  ales  оn  scop
experimental, se realizeaz? prin electrocutare.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
   Vaginul artificial pentru prelevarea spermei la berbeci are  lungimea  de
20 cm ?i diametrul de 5  cm.  Pentru  provocarea  ejacul?rii  este  necesar?
asigurarea unei temperaturi de 41-44(C  ?i  a  unei  presiuni  de  40-60  mm
coloan? de mercur; din punct de vedere concep?ional  acest  dispozitiv  este
identic cu cel utilizat la taurine.
   Recoltarea spermei la berbec se face оn camera  de  recoltare  amenajat?,
unde este adus? o oaie оn c?lduri sau un castrat, care trebuie  conten?ionat
оntr-un travaliu. Tehnicianul se a?eaz?  оn  partea  dreapt?  a  berbecului,
stвnd pe genunchiul drept, iar  cu  mвna  dreapt?  ?ine  vaginul  artificial
apropiat de crupa animalului, sub un  unghi  de  35(.  Оn  acest  timp  mвna
stвng? o ?ine pe furoul berbecului. Cвnd  masculul  face  saltul  pe  femel?
(castrat), operatorul dirijeaz? penisul spre lumenul  vaginului  artificial.
La pu?in timp dup? ce penisul a fost  introdus,  berbecul  efectueaz?  brusc
mi?c?rile caracteristice  reflexului  de  ejaculare.  Masa  spermatic?  este
proiectat? оn paharul colector. Odat? cu coborвrea masculului de pe  femel?,
vaginul artificial se scoate de pe penis, se dirijeaz? cu  paharul  colector
оn jos ?i se ?ine оn pozi?ie vertical? pentru ca sperma  r?mas?  pe  pere?ii
camerei s? se scurg? оn paharul colector. Dup? aceasta paharul  colector  se
scoate ?i se transmite оn laborator.
Recoltarea spermei prin electroejaculare
   La berbeci, electroejacularea prezint? unele deosebiri  fa??  de  tehnica
descris? la taurine. Berbecii  se  fixeaz?  оn  decubit  lateral  drept,  de
obicei pe o scar?, ce se a?eaz? pe sol sau masa de lucru.  Se  face  toaleta
regiunii furoului cu o solu?ie de bicarbonat de sodiu,  se  extrage  penisul
din furou, ac?ionвnd asupra flexiunii  sigmoidale,  se  fixeaz?  cu  o  me??
steril?, ce se trece pe la baza glandului, astfel  ca  apendicele  vermiform
s? fie introdus оn recipientul colector.
   Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm ?i diametrul de 2  cm  se
inser? оn rect pвn? оn dreptul regiunii lombare, circa 15 cm (se  stabile?te
contactul electric, dвndu-se excita?ii electrice оn serii de cвte 5  secunde
la intervale  de  10  secunde.  Sperma  este  ejaculat?  dup?  3-5  reprize,
deoarece actul se produce f?r? erec?ie. Berbecii reac?ioneaz? mai  promt  la
electroejaculare.
   Dispozitivul se conecteaz? la o surs?  de  curent  electric  continuu  cu
valori ale tensiunii de 2,5 ?i 8 vol?i.
                      Examinarea ?i aprecierea spermei
   Pentru aprecierea fertilit??ii  unui  reproduc?tor,  controlul  calit??ii
materialului  seminal  constituie  un  factor  esen?ial.  Fecunditatea  unui
mascul este оn func?ie de  cantitatea  ?i  calitatea  spermei.  No?iunea  de
calitate a spermei se  refer?  la  оnsu?irile  macro-  ?i  microscopice  ale
ejaculatului, corelate cu fertilitatea spermilor.
   Importan?a controlului ?i evalu?rii ejaculatelor rezult? din:
   . necesitatea cunoa?terii calit??ii ejaculatelor оnainte de a se proceda
     la diluare, оn vederea excluderii celor necorespunz?toare;
   . necesitatea stabilirii gradului de dilu?ie optim, al fiec?rui ejaculat
     оn parte;
   . necesitatea verific?rii calit??ii spermei  diluate  atвt  la  diferite
     etape de prelucrare, cвt ?i оn urma conserv?rii;
   . necesitatea aprecierii calit??ii de reproduc?tori la masculii folosi?i
     la monta natural?.
   Pentru  evaluarea  cantit??ii  ?i  calit??ii  spermei  (ejaculatelor)  se
folosesc metodele de laborator, care pot fi:
   . macroscopice;
   . microscopice;
   . biochimice;
   . bacteriologice.
   Aprecierea definitiv? a fecundit??ii unui mascul reproduc?tor se va  face
оn urma ob?inerii rezultatului probei biologice, coroborat?  cu  capacitatea
productiv? a descenden?ilor (testul dup? descendent?).
Controlul spermei prin metode de laborator
   Indiferent de scopul оn care s-a realizat,  dup?  prelevare  sperma  este
examinat? pentru evaluarea оnsu?irilor macroscopice ?i  microscopice.  Acest
examen  se  efectueaz?  imediat  dup?  recoltare,  prin  asigurarea  tuturor
cerin?elor pentru a men?ine sperma «in vitro» ?i a  nu  deteriora  calitatea
acesteia.
   Оn acest scop:
   . se va utiliza un echipament curat,  f?r?  urme  de  substan?e  chimice
     (alcool,  antiseptice  de  orice  fel),   agent   lubrifiant,   lichid
     prepu?ial, ap? sau urin?;
   . sticl?ria de laborator trebuie s? fie confec?ionat? din sticl? neutr?,
     curat?, sterilizat? ?i оnc?lzit? pвn? la temperatura fiziologic?  (37-
     38(C);
   . ejaculatul nu se va expune la lumina solar? direct?  ?i  se  va  evita
     varia?ia de temperatur? a ejaculatului care determin? ?ocarea  termic?
     a spermilor.
Examenul macroscopic
   Prin examen  macroscopic  se  apreciaz?  volumul  ejaculatului,  culoarea
spermei, mirosul, densitatea ?i prezen?a valurilor spermatice.
Volumul ejaculatului
   Volumul ejaculatului difer? оn func?ie de specie, iar оn  cadrul  speciei
de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat  la
altul. Deterinarea  volumului  ejaculatului  se  poate  stabili  оn  paharul
colector sau оn cilindrii grada?i.
   Оn condi?ii optime de  recoltare,  volumul  ejaculatului  se  men?ine  оn
limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare  sexual?,  cum  ar  fi
prezen?a unei femele оn c?lduri, masarea transrectal? a anexelor  aparatului
genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul  ejaculatului  ?i  num?rul
de spermi din sperm?. La  masculii  tineri  volumul  ejaculatului  este  mai
redus, оn compara?ie cu cel al masculilor adul?i.
   Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate,  o  frecven??
ridicat?  a  recolt?rilor,  starea  de  boal?,  inflama?ia  unor  anexe  ale
aparatului  genital,  precum  ?i  al?i  factori,  cum  ar  fi   alimenta?ia,
оntre?inerea ?i exploatarea  nera?ional?  pot  provoca  reducerea  volumului
materialului seminal  (oligospermatismul)  sau  chiar  sistarea  complet?  a
ejacul?rii (aspermatismul).
   De?i оn practica оns?mвn??rilor artificiale s-au stabilit  valori  minime
ale principalelor оnsu?iri ale spermei, mai jos de care  ejaculatele  nu  se
prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea  volumului
spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat?  din  punct  de  vedere
economic.
Culoarea spermei
   Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la  alta,  dar  se  afl?  оn
corela?ie strвns? cu concentra?ia de spermi: la taur  ?i  berbec  este  alb?
sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la  arm?sar
este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la cвne sperma are  un  aspect  apos
?i u?or tulbure, fiind semitransparent?.
   Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?:
   — culoarea maronie apare оn orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini;
   — culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a  оn  ejaculat  a
     sвngelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis;
   — culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?;
   —  flocoanele  de   puroi   modific?   culoarea   spermei   conferindu-i
     ejaculatului un aspect neomogen; ele  provin  din  ampulele  canalelor
     deferente sau glandele anexe ale aparatului genital;
   — infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? оn galben-verzui  culoarea
     spermei.
   Оn toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?.
Mirosul spermei
   Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon.  Оn  cazul
cвnd sperma prezint? alte mirosuri  care  nu  corespund  cu  cel  men?ionat,
acest lucru indic? prezen?a unor  procese  inflamatoare  la  nivelul  c?ilor
genitale ?i, оn acest caz, se modific? ?i culoarea.
Aprecierea valorilor spermatice
   La unele specii prin examen macroscopic,  оn  func?ie  de  densitatea  ?i
mobilitatea spermilor se poate  constata  prezen?a  valurilor,  de  diferite
intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este  vizibil  оn
sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare,  care  prezint?  particule
fine оn continu?  mi?care  (mai  ales  la  berbec),  asem?n?toare  cu  ni?te
valuri, care se agit? оn paharul colector sau оntr-o  lam?  exavat?.  Sperma
mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice.
Examenul microscopic al spermei
   Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului  ?i
permite s? se aprecieze  densitatea  ?i  concentra?ia  spermei,  mobilitatea
spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.
Aprecierea densit??ii spermei
   Densitatea spermilor оn sperm? difer? de la o  specie  la  alta,  iar  оn
cadrul speciei se constat? varia?ii оntre reproduc?tori ?i chiar la  acela?i
reproduc?tor оntre dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei  const?  оn
aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o  pipet?  steril?
se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? оnc?lzit? sau pe  o
pl?cu?? оnc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?,  avвnd  grij?  s?  nu  se
formeze оntre ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel  pu?in  ѕ
cвmpuri microscopice.  Оn  func?ie  de  distan?ele  dintre  doi  game?i,  se
deosebesc mai multe categorii de sperm?:
   Sperma dens? se noteaz? cu «D», cвmpul microscopic este plin  cu  spermi,
distan?a dintre game?i este mai mic? decвt lungimea capului unui  sperm.  Se
constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru.
   Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml,
iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet.
   Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai  mici  de  sub  0,5
miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decвt  lungimea
capului, ajungвnd pвn? la lungimea unui gamet.
   Sperma foarte rar? (oligospermie) (O)  prezint?  doar  cв?iva  spermi  оn
cвmpul microscopic.
   Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?.
   Оn mod normal, la taur, berbec ?i  ?ap  se  оntвlne?te  sperm?  dens?  ?i
mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La  vier  se  poate  оntвlni
sperm? mijlocie cвnd recoltarea spermei se оntrerupe оnainte  de  frac?iunea
postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?.
   Determinarea concentra?iei spermei.
   Concentra?ia spermilor pe unitatea  de  m?sur?,  de  obicei  miliarde  pe
milimetru, are mare importan?? оn  procesul  de  prelucrare  a  materialului
seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i  de  mobilitatea  lor  depinde
gradul de dilu?ie a spermei.
   Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un  ejaculat  se  poate  realiza
prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc.
Metoda hemocitometric?
   Se bazeaz? pe principiul  similar  cu  cel  de  apreciere  a  elementelor
figurate din sвnge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev,  Thoma,
Burker etc. ?i pipetele Potain.
   Оn pipeta Potain se aspir?  sperm?  pвn?  la  diviziunea  de  0,5  ?i  se
completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu  3%,  pвn?  la  diviziunea  101
(pentru sperma de  berbec  ?i  taur)  sau  11  (pentru  sperma  de  vier  ?i
arm?sar). Pipeta se men?ine оn pozi?ie vertical? pentru a se evita  formarea
bulelor de  aer.  Оn  continuare  se  prind  capetele  pipetei  оntre  pulpa
degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se  agit?  bine  con?inutul  acesteia,
pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor  (albe  sau  ro?ii)
care se g?sesc оn ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm?  diluat?
?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe  care,
оn prealabil, s-a a?ezat o lamel?.
   Se procedeaz? оn continuare la num?rarea spermilor  din  5  p?trate  mari
(respectiv 80 de p?tr??ele), luate оn diagonala re?elei.
   Concentra?ia de spermi оn sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula:
   [pic], оn care:
   N – num?rul de spermi num?ra?i оn 5 p?trate;
   I – оn?l?imea sau adвncimea camerei (1/10mm);
   S – suprafa?a unui p?tr??el (1/400 mm2);
   D – gradul de dilu?ie a spermei (1/200 pentru sperma de taur ?i berbec ?i
      1/20 pentru sperma de vier ?i arm?sar);
   n – num?rul p?tr??elelor оn care s-au num?rat spermii (80).
   Оn cazul spermei de taur ?i  berbec,  cu  gradul  de  dilu?ie  de  1/200,
оnlocuind formula se ob?ine:  [pic]  sau  [pic],  sau  formula  simplificat?
este: C=Nx10000 ?i pentru a afla num?rul  de  spermi  оntr-un  mililitru  de
sperm?, rezultatul se оnmul?e?te cu 1000.
   Оn cazul spermei de vier ?i  arm?sar,  cu  gradul  de  dilu?ie  de  1/20,
formula  simplificat?  pentru  aprecierea  concentra?iei   game?ilor   este:
C=Nx1000, iar pentru exprimarea concentra?iei  оn  spermi/ml  rezultatul  de
asemenea ob?inut se mai оnmul?e?te cu 1000.
Metoda fotocolorimetric?
   Este o metod? rapid? de num?rare care se bazeaz? pe diferitele  grade  de
opacitate pe care le are sperma pus? оn fa?a  unui  fascicul  de  lumin?  ce
trece prin dreptul unei celule fotoelectrice.
   Оn practic? se folosesc fie fotocolorimetre ce indic? direct  num?rul  de
spermi оn miliarde, fie fotocolorimetre ce trebuie  оn  prealabil  etalonate
prin m?sur?tori repetate executate prin metoda hemocitometric?.
Metoda electronic?
   Principiul metodei se bazeaz? pe modificarea de c?tre spermi  a  cвmpului
electronic creat de 2 electrozi din  platin?,  plasa?i  оntr-un  capilar  de
pasaj al spermei. Exist? diferite tipuri  de  aparate  electronice  cel  mai
utilizat fiind tipul Coulter.
Aprecierea mobilit??ii spermilor
   Mobilitatea spermilor se apreciaz? оn  func?ie  de  mi?c?rile  spermilor,
care se pot  urm?ri  cu  u?urin??  оn  cвmpul  microscopic.  Оn  func?ie  de
aspectul mi?c?rilor, оntr-o  pic?tur?  de  sperm?  aplicat?  pe  o  lam?  ?i
acoperit? cu o lamel?, la temperatura fiziologic?, putem оntвlni  mai  multe
categorii de spermi ?i anume:
   — spermi cu mi?care de оnaintare sau rectilinie;
   — spermi cu mi?c?ri circulare sau «оn manej»;
   — spermi cu mi?c?ri vibratorii sau ondulatorii;
   — spermi f?r? mi?c?ri (mor?i).
   Posed?  fecunditate  numai  spermii  care  au  mi?c?ri   de   retropulsie
(pendulare), «оn manej» ?i cei imobili.
   Оn cazul cвnd to?i spermii din cвmpul microscopic sunt  imobili  (mor?i),
sperma respectiv? se noteaz? cu «N» (necrospermie).
   Deoarece  o  mare  varietate  de  factori  fizico-chimici  ?i   biologici
afecteaz?  mobilitatea  spermilor,  examinarea  spermei  trebuie   efectuat?
imediat  dup?  recoltare,  evitвndu-se  varia?iile  de  temperatur?   (?ocul
termic), poluarea cu ap?, urin?, alte substan?e  chimice,  lubrefian?i  etc.
La  speciile  cu  sperm?  foarte  deas?   (berbecul),   pentru   facilitarea
examin?rii  microscopice  a  spermei  este  indicat?  diluarea  materialului
seminal cu o solu?ie citrat? sau cu clorur? de sodiu, sol. 1%.
   Pentru aprecierea mobilit??ii spermilor, la noi оn republic? se folose?te
sistemul notelor de la 10 la 1.
   Conform acestui sistem, aprecierea activit??ii sau mobilit??ii  spermilor
se face astfel:
   10 puncte – cвnd to?i spermii au mi?care rectilinie;
   9 puncte – cвnd 90% au mi?care de оnaintare;
   8 puncte – cвnd 80% au mi?care de оnaintare;
   …2 puncte – cвnd 20% au mi?care de оnaintare.
   Оn mod obi?nuit, se admit pentru prelucrare  ejaculatele  notate  cu  cel
pu?in 8 puncte la taur ?i berbec ?i 6-7 puncte la vier ?i  arm?sar,  (60-80%
spermi cu mi?c?ri active de оnaintare).
   Spermii care  prezint?  altfel  de  mi?c?ri  (circulatorii,  ondulatorii,
retrograde оmpreun? cu cei cu mi?c?ri de оnaintare foarte lente sau  agonice
primesc aceea?i apreciere ca ?i spermii mor?i.
Examenul morfologic al spermilor
   Оn sperma reproduc?torilor domestici se оntвlnesc frecvent, оn  propor?ii
variabile, spermi cu diferite  anomalii  (teratologici),  precum  ?i  spermi
imaturi, care pot influen?a negativ fecunditatea,  cвnd  procentul  acestora
dep??e?te anumite limite.  Pentru  acest  motiv,  examenul  spermei  trebuie
completat ?i cu determinarea raportului de spermi teratologici ?i imaturi.
   Anomaliile morfologice ale game?ilor se pot оncadra оn:
   — anomalii primare, determinate de tulburarea  spermiogenezei,  avвnd  o
     localizare оn tubii seminiferi,  pвn?  la  ajungerea  оn  epididim  ?i
     constau оn alterarea morfologic? ?i structural? a capului spermului;
   — anomalii secundare, care se  produc  оn  epididim  datorit?  stagn?rii
     prelugite la acest nivel, sau sunt efecte ale  ac?iunii  unor  factori
     termici (?ocul termic), chimici sau mecanici din timpul ejacul?rii  ?i
     manipul?rii spermei. Anomaliile  secundare  vizeaz?  alterarea  piesei
     intermediare sau a cozii game?ilor.
   Anomaliile capului pot fi de form? ?i m?rime ?i se refer?  la  micro-  ?i
macrocefalie, spermi cu capul dublu sau multiplu, cap alungit ?i оngust,  оn
form? de par?,  neregulat  ?i  mic  –  sferic.  Alte  anomalii  ale  capului
spermului  constau  оn  cap  deta?at  (liber)  ?i  invaginarea   оnveli?ului
nuclear.
   Anomaliile acrozomului se refer? la: acrozom aplatizat, incomplet, curbat
sau deta?at.
   Piesele intermediare anormale pot  fi:  оngro?ate,  r?sucite,  cu  noduri
duble, gвt filiform ?i cu pic?tura protoplasmatic?  proximal?  sau  distal?.
Оn procesul matur?rii epididimare  a  spermilor  pic?turile  protoplasmatice
migreaz? de la gвt  spre  extremitatea  distal?  a  piesei  intermediare  ?i
dispare  de  regul?  оnaintea  ejacul?rii;  aceast?  migrare   a   pic?turii
protoplasmatice  se  realizeaz?  оn  capul  epididimului.  Оntr-un  ejaculat
normal,  procentul  spermilor  cu  pic?tura  protoplasmatic?  (imaturi)   nu
trebuie s? dep??easc? 2-3% la berbec ?i taur ?i  10%  la  vier  ?i  arm?sar.
Dep??irea acestui procent denot? epiuizarea sexual? a masculilor.
   Afec?iunile  epididimului  altereaz?   conforma?ia   normal?   a   piesei
intermediare, fapt care reduce  mobilitatea  spermilor  ?i  se  asociaz?  cu
infecunditatea.
   Examenul morfologic al spermilor poate depista unele  forme  de  anomalii
ale  cozii:  cozi  duble  sau  r?sucite,  scurte   sau   absente,   pic?turi
protoplasmatice localizate proximal sau distal.
   Dup? datele din literatura de specialitate,  procentul  maxim  de  spermi
anormali (teratologici) admi?i оn sperma de taur este de 18%, inclusiv  3-4%
cu anomalii ale capului, 4-10% — la piesa intermediar? ?i 0,5-2% — la  coada
spermului.
   Berbecii cu o fecunditate normal? nu dep??esc 14% inciden??  a  spermilor
anormali; vierii ?i arm?sarii au оn medie 20% de spermi teratologici.
   Determinarea spermilor anormali se face prin utilizarea diferitor  metode
de colorare, care permit atвt aprecierea de ansamblu  a  game?ilor,  cвt  ?i
anumitelor aspecte  legate  de  structura  lor.  Determinarea  spermilor  cu
anomalii primare sau secundare sau a  celor  imaturi,  se  poate  face  prin
efectuarea unor frotiuri din sperm?,  care  apoi  se  coloreaz?  cu:  Giemsa
rapid,  fuxin?  Pfeiffer,  solu?ie  albastru  de  metilen  1%,  eozin?   5%,
hematoxilin? etc.
   Din sperma proasp?t recoltat? se prepar?  mai  multe  frotiuri,  care  se
fixeaz? prin uscare la aer sau оn alcool 96(, timp de 2 minute. Dup?  fixare
se procedeaz? la colorarea cu o solu?ie din  cele  men?ionate  timp  de  3-5
minute. Frotiurile colorate se spal? sub un jet mic  de  ap?,  se  usuc?  ?i
apoi se examineaz? la microscop cu putere  de  m?rire  de  200-400  ori.  Оn
timpul examenului microscopic se noteaz? separat num?rul de  spermi  normali
?i al celor cu  anomalii,  pвn?  se  examineaz?  cca  500  spermi.  Pe  baza
num?rului de spermi examina?i se calculeaz? propor?ia  dintre  cei  anormali
?i normali.
Determinarea propor?iei de spermi vii ?i mor?i
   Se poate realiza printr-o colora?ie intravital?, compus? din 3 gr  citrat
de sodiu, 100 ml ap? distilat?, 1 gr eozin?  ?i  5  gr  negrozin?.  Membrana
celular? a spermilor mor?i devine permeabil? la eozin?,  astfel  c?  ace?tia
se coloreaz? оn ro?u, оn compara?ie cu spermii vii, care r?mвn necolora?i.
   Calculul  acestei  propor?ii  rezult?  din  num?rarea  a  100-500  celule
spermatice ?i exprimarea procentual?  a  game?ilor  vii  ?i  mor?i  dintr-un
ejaculat.
Teste biochimice pentru aprecierea calit??ii spermei
   Оn practica оns?mвn??rilor artificiale,  testele  biochimice  sunt  pu?in
folosite, totu?i cu  valoare  de  diagnostic  sunt:  testele  de  rezisten??
termic?, rezisten?a la solu?ii hipertonice ?i testul  reducerii  albastrului
de metilen.
Proba biologic?
   Rolul  hot?rвtor  оn  analiza  spermei  оl  are  aprecierea  fecundit??ii
spermilor, realizat? prin proba biologic?. Concep?ia (fecunditatea)  depinde
de  gradul  de  оnrudire  al  femelei  cu  masculul,  de  starea   s?n?t??ii
reproduc?torilor (femelei  ?i  masculului),  condi?iile  de  alimenta?ie  ?i
оntre?inere etc. De aceea, pentru aprecierea fecundit??ii unui  reproduc?tor
se alege un grup de femele tinere, nulipare, cu stare de s?n?tate  perfect?,
care se  monteaz?  sau  se  оns?mвn?eaz?  artificial  cu  sperma  masculului
respectiv. Dup? num?rul femelelor devenite gestante se fac concluzii  asupra
capacit??ii de fecundare a reproduc?torului. Astfel,  se  consider?  normal?
sperma unui reproduc?tor care realizeaz? instalarea  gesta?iei,  dup?  prima
оns?mвn?are, la 70-75% din femele.
                              Diluarea spermei
   Diluarea ?i conservarea materialului seminal sunt opera?ii prin  care  se
asigur? men?inerea viabilit??ii ?i puterii fecundative a spermilor  un  timp
variabil оn afara c?ilor genitale.
   Practicarea оns?mвn??rilor artificiale  arat?  c?  оntr-un  diluant  bine
preg?tit ?i ales spermii о?i p?streaz? viabilitatea  ?i  celelalte  оnsu?iri
biologice un timp mai mult mai оndelungat decвt оn mediul  natural.  Aceasta
se explic? prin urm?toarele.
   Оn primul rвnd, plasma  seminal?,  constituit?  din  secre?iile  anexelor
testiculare ?i ale glandelor anexe ale aparatului  genital  nu  serve?te  ca
mediu ideal pentru p?strarea spermilor оn afara organismului. Secre?ia  slab
alcalin? a prostatei stimuleaz? mobilitatea spermiilor, care pвn?  la  acest
moment se aflau оn canalul epididimar, оn stare de anabioz?.  Acest  fenomen
este important pentru a asigura оnaintarea  spermilor  prin  c?ile  genitale
femele ?i fecundarea normal? a  ovulelor.  Оns?,  activarea  mobilit??ii  ?i
men?inerea  viabilit??ii  spermilor  de  c?tre  produsul  de   secre?ie   al
glandelor anexe este оnso?it? de  distrugerea  tegumentului  lipoproteic  al
spermilor sub ac?iunea ionilor de Na+  ?i  K-,  care  se  con?in  оn  plasma
seminal?. Ionii de Na+ ?i alte metale  neutralizeaz?  оnc?rc?tura  electric?
negativ? a spermilor ?i provoac? aglutinarea lor.
   Alt? cauz? care duce la  peirea  spermilor  оn  afara  organismului  este
diminuarea resurselor energetice pentru  metabolismul  celulelor  spermatice
?i,  оn  primul  rвnd,  al  zaharurilor.  Glucoza  este  considerat?   surs?
principal? de energie a spermilor atвt оn mediu aerob, cвt ?i оn cel  aerob.
La sperma cu o concentra?ie ridicat? ?i bogat? оn  fructoz?  (taur,  berbec)
se constat? diminuarea оntr-un timp foarte  scurt  a  pH-ului  rezultat  din
acumularea  acidului  lactic,  deci   din   fructoliz?.   Ritmul   cre?terii
acidit??ii dup? ejaculare  are  o  semnifica?ie  important?;  acidul  lactic
ac?ioneaz? negativ asupra spermilor,  iar  concentra?iile  mari  оi  omoar?.
Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice, care  are  loc  mai  ales  оn  urma
acidifierii mediului, este urmat?, de asemenea, de aglutinarea spermilor.
   Unul din factorii importan?i ai mediului care ac?ioneaz? asupra spermilor
este temperatura. La coborвre  brusc?,  mai  ales  sub  +18(C  spermii  sunt
supu?i ?ocului termic ?i mor.
   Prin urmare, cauzele concrete care  duc  la  peirea  spermilor  оn  afara
c?ilor genitale sunt:
   . subnutri?ia spermilor ca urmare a epuiz?rii rezervelor energetice  din
     game?i ?i plasma seminal?;
   . intoxica?ia spermilor cu produsele metabolice;
   . deteriorarea tegumentului lipoproteic,  exfolierea  membranei  celulei
     spermatice  ?i  pierderea   sarcinii   electrice   negative   datorit?
     acumul?rii оn plasma seminal? a acidului lactic;
   .  ac?iunea   negativ?   asupra   spermilor   a   bacteriotoxinelor   ?i
     bacteriolizinelor;
   . varia?iile de temperatur? care provoac? ?ocul termic.
   De aceea, pentru prelungirea viabilit??ii spermilor оn afara organismului
se impune:
   . reducerea activit??ii cinetice a celulelor spermatice;
   . asigurarea game?ilor cu substan?e nutritive;
   . protejarea spermilor de distrugerea  tegumentului  lipoproteic  ?i  al
     membranei celulei spermatice;
   . diminuarea intoxica?iei spermilor prin diluarea plasmei seminale.
   Toate  aceste  condi?ii  le  asigur?  mediile  de  dilu?ie  care   con?in
ingridien?i cu propriet??i protectoare, nutritive, neutralizante etc.
   Оn  afar?  de   asigurarea   mediilor   favorabile   pentru   prelungirea
viabilit??ii spermilor  «in  vitro»,  diluarea  spermei  urm?re?te  ?i  alte
obiective, printre  care:  cre?terea  volumului  total  al  ejaculatului  ?i
posibilitatea de a оns?mвn?a un  num?r  cвt  mai  mare  de  femele  dintr-un
ejaculat.
   Principiul ?tiin?ific care st? la baza dilu?rii spermei este acela c? din
num?rul total de spermi depu?i de un mascul оn c?ile genitale feminine  prin
mont?, numai un procent mic de  spermi  (la  taur  circa  5%)  particip?  la
fecundarea ovulului, iar restul mor. Оn practic? s-a demonstrat c? pentru  a
ob?ine o rat? normal? de fecundare la vac? spre exemplu, pentru  оns?mвn?are
sunt necesare оntr-o doz? de sperm? diluat?, 12-25 milioane de  spermi  vii,
оns? conform cercet?rilor mai recente, numai 10 mln ?i chiar 5  milioane  de
game?i. Rezult? c? la stabilirea gradului de dilu?ie a materialului  seminal
trebuie s? se rezerveze, pentru o doz?  de  inoculare,  un  minim  de  10-12
milioane de spermi cu mi?c?ri active de оnaintare.
   Se  admit  pentru  diluare  ?i  conservare  numai  ejaculatele  care   se
оncadreaz? оn anumi?i parametri, оn func?ie de specie, a?a cum  rezult?  din
tabelul urm?tor.
  Valorile medii ?i minimale ale principalelor оnsu?iri ale spermei admise
                               pentru diluare
|Specia |Volumul          |Concentra?ia     |Mobilitatea      |Procentul    |
|       |ejaculatului (ml)|spermei (miliarde|spermilor        |maxim de     |
|       |                 |spermi/ml)       |(puncte)         |spermi       |
|       |                 |                 |                 |anormali     |
|       |Media|Minim      |Media|Minim      |Media|Minim      |             |
|       |     |admisibil  |     |admisibil  |     |admisibil  |             |
|Taur   |4,0  |3,0        |1,2  |0,6        |9    |8          |18           |
|Berbec |1,0  |0,6        |3,0  |2,0        |9    |8          |14           |
|Arm?sar|75,0 |40,0       |0,12 |0,05       |6-7  |5          |20           |
|Vier   |250,0|150,0      |0,15 |0,1        |7-8  |7          |20           |
      Condi?iile pe care trebuie s? le оndeplineasc? un diluant pentru
                             conservarea spermei
   Men?inerea fecundit??ii unei sperme un timp mai оndelungat dup? recoltare
este оn func?ie de calitatea diluantului ?i metoda de conservare.
   Оn procesul de prelucrare a materialului seminal  se  utilizeaz?  solu?ii
diluante, care trebuie s? оntruneasc? urm?toarele propriet??i:
   . s? fie izoterme – temperatura solu?iei diluante, a sticl?riei  diverse
     cu care sperma intr? оn contact оn timpul procesului trebuie  s?  aib?
     valori apropiate, evitвndu-se astfel deteriorarea mobilit??ii prin ?oc
     termic;
   . s? fie izoterme cu sperma – presiunea osmotic? adecvat? a  diluantului
     se regleaz? prin echilibrarea cantitativ? a  ingredien?ilor;  citratul
     de sodiu realizeaz? un mediu izotonic cu sperma;
   . s? aib? un pH apropiat de cel  al  plasmei  seminale  (6,2-6,8  pentru
     sperma de taur ?i berbec ?i 7,0-7,2 pentru cea de vier ?i arm?sar);
   . s? con?in? substan?e nutritive  pentru  spermi;  adaosul  de  glucoz?,
     fructoz? sau alte hexoze la diluant  reprezint?  substratul  energetic
     pentru metabolismul anaerob al celulelor spermatice; al?turi  de  alte
     ingrediente, acestea permit prelungirea  semnificativ?  a  duratei  de
     via?? a spermilor. Fosfolipidele din lapte, lecitina ?i lipoproteinele
     din  g?lbenu?ul   de   ou   reprezint?   componentele   nutritive   ?i
     spermioprotectoare.
   Tot оn g?lbenu?ul de ou se remarc? prezen?a triptofanului,  tirozinei  ?i
fenilalaninei, care au rol important оn procesele  de  dezaminare  oxidativ?
din sperm?, iar colesterolul ?i carotenul stimuleaz? activitatea  succinic?,
malic? ?i gliceroaldehid-3-fosfat-dehidrogenazic? оn  spermi.  Al?i  compu?i
din g?lbenu? ac?ioneaz? ca protectori ai  enzimelor  sulfhidrilice,  servind
оn cadrul proceselor oxidative ?i ca factori antiaglutinan?i оn sperm?;
   . s? con?in? substan?e crioprotectoare – crioprotec?ia este asigurat? de
     glicerin?, g?lbenu?ul de ou, lapte sau dimetilsulfoxid, substan?e care
     оmpiedic? cristalizarea  apei  de  constitu?ie  ?i  pe  aceast?  cale,
     deteriorarea ireversibil? a membranei celulare a spermilor  оn  timpul
     congel?rii.
   . s? posede o ac?iune bacteriostatic? ?i chiar bactericid? – adaosul  de
     antibiotice sau sulfamide оn  concentra?ii  bacteriostatice  оmpiedic?
     multiplicarea microorganismelor  din  sperm?,  proces  care  determin?
     elaborarea unor endo- ?i exotoxine bacteriene, ambele extrem de toxice
     pentru celulele spermatice.
   Apa din componen?a diluantului trebuie s? fie distilat?  sau  deionizat?,
deoarece ionii metalelor au un efect toxic asupra spermilor, оn caz  contrar
se utilizeaz? substan?e chelatoare, care complexeaz? ace?ti ioni.
                   Clasificarea diluan?ilor pentru sperm?
   Clasificarea diluan?ilor se face dup? urm?toarele  criterii:  compozi?ie,
scopul ?i specia la care se utilizeaz?.
   Dup? scopul оn care sunt folosi?i diluan?ii pot fi clasifica?i  оn  felul
urm?tor:
   . diluan?i pentru conservarea spermei la temperatura camerei;
   . diluan?i pentru conservarea spermei prin refrigerare;
   . diluan?i pentru conservarea spermei prin congelare.
   Оn func?ie de compozi?ie diluan?ii se оmpart оn urm?toarele grupe:
   1 – diluan?i salini (cristaloizi). Se bazeaz? pe  folosirea  substan?elor
chimice  (citra?i,  fosfa?i,  tarta?i,  sulfa?i  etc.)  la  care  se  adaug?
g?lbenu? de ou pentru  protejarea  spermilor  de  ?ocul  termic  ?i  glucide
(glucoz?, fructoz?, lactoz? etc.). La ora actual? diluan?ii salini sunt  cei
mai utiliza?i pe plan mondial, оncвt ei  prezint?  70%  din  num?rul  total,
folosi?i la conservarea spermei. Exemplific?m cв?iva diluan?i salini:
Diluan?i cu g?lbenu? de ou
   Ap? distilat? 100 ml
   Citrat de sodiu + 2H2O 2,9 grame
   G?lbenu? de ou 20%
   Se prepar? solu?ie salin? din 29 grame citrat de sodiu ?i 1 litru de  ap?
bidistilat?, apoi se sterilizeaz? prin fierbere  sau  autoclavare.  Оn  ziua
dilu?rii spermei se adaug? 20% g?lbenu? de ou proasp?t. La оntregul  diluant
apoi  se  adaug?  antibiotice:  1000  UI   penicilin?   ?i   500-1000   gama
dehidrostreptomicin?. Se pot  folosi  concentra?ii  diferite  de  citrat  de
sodiu: 3,2-3,6% оn loc de 2,9 gr%.
G?lbenu? de ou citratat ?i glucoz?
   Citrat de sodiu (Na3C6H5O7) cristalizat cu 2 H2O            1,15 gr
   Glucoz? anhidr?                                 3,00 gr
   Ap? distilat?                              100,0 ml
   G?lbenu? de ou                             20,0 ml
G?lbenu? de ou citratat ?i fosfatat
   Fosfat acid de potasiu (PO4H2K)                 0,2 gr
   Fosfat acid de sodiu (PO4HNa) cristalizat
   cu 2 molecule de H2O                            2,0 gr
   Ap? distilat?  ad.                         100 ml
   Dup? r?cire se adaug? g?lbenu? de ou            20-25%
G?lbenu? de ou citratat cu glicerin?
   Оn diluantul cu g?lbenu? de ou citratat se adaug? 2-10%  glicerin?  pur?.
Dup? 3 zile de conservare, acest diluant  prezint?  o  fecunda?ie  mai  bun?
decвt a diluantului g?lbenu? de ou citratat neglicerinat.
Diluantul TRIS cu g?lbenu? de ou glicerinat, fructoz? ?i acid citric
   Tris hidroximetil-aminometan                    6,056 gr
   Acid citric                                     3,0 gr
   Fructoz?                                   2,5 gr
   Ap? distilat?                              166,320 gr
   Dup? prepararea solu?iei se оnc?lze?te la 90(C, apoi  se  r?ce?te  ?i  se
оmparte оn dou? jum?t??i egale. Оnainte de  folosirea  uneia  din  p?r?i  se
adaug? 15,840 grame de ap? bidistilat?, 25 grame g?lbenu?  de  ou  proasp?t,
0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI  penicilin?  G.  La  cealalt?  parte  a
diluantului se adaug? 19,68 grame glicerin? pro analisis, 25 grame  g?lbenu?
de ou proasp?t, 0,1 grame  streptomicin?  ?i  100000  UI  penicilin?  G;  pH
trebuie s? fie ajustat la 6,85.